Piante d'appartamentu sicure per i misgi
Hè u mo pianta tossica à u mo misgiu? Hè una quistione chì sentemu spessu da i prupietarii di piante interessate. Questa preoccupazione hè certamente fundata. Sfurtunatamente, alcune piante ùn sò micca sicure per i animali da manghjà. S'elli manghjanu ste piante, u vostru ghjattu o cane ùn serà micca immediatamente fatale, ma ellu o ella pò ammalassi assai. Per salvà questu i nostri amati amichi à quattru zampe, avemu compilatu un elencu di piante chì sò sicure per l'animali domestici.
Chì ligumi sò tossichi?
Parechji tippi di i ligumi sò periculosi per i misgi . Fate particularmente attenzione cù e verdure di a famiglia di a notte cum'è u pumadoru è a melanzana. Ma e cipolle, l'agliu è l'avucatu sò ancu tossichi per u vostru misgiu. In fattu, a lista di ligumi dannosi hè cusì longa chì pudete evità megliu l'alimentu vegetale. Cum'è una merendella hè megliu dà à u misgiu pesciu o carne senza salita (crudu o seccu), ma ancu u latte di ghjattu o un pezzu cù un altu cuntenutu di carne sò grandi manghjatoghji.
Chì piante sò velenose?
I misgi preferiscenu evità Ci sò parechji tippi di palme, è guasi tutti ùn sò micca tossichi. A palma Cycas hè purtroppu un'eccezione à questu è ùn hè dunque micca sicura per l'animali domestici. Per l'altre palme hè una bona nutizia, perchè sò piante d'interiore assai pupulari. Specie cum'è l'Areca, Washingtonia è Chamaedorea ponu esse truvate in parechji salotti, ma dinò a palma Kentia, a palma Dwarf è i Rhapis sò sempre più scelte. A Calathea hè cunnisciuta per e so belle grande foglie. L'animali trovanu una bella pianta soprattuttu in i mesi caldi di l'estate perchè si ponu rilassà à l'ombra sottu à e foglie. Una pianta chì hè ancu sicura per l'animali domestici hè a Bromelia. Dapoi anni un classicu in i salotti olandesi, chì hè principalmente per u fiore chjucu è culuritu di a Bromelia. Una bella pianta per dà à a vostra stanza un aspettu luminosu. E Felci sò piante chì parechje persone cunnoscenu principalmente da l'esternu, ma sò grandi piante di casa. Sò assai bravi à purificà l'aria è assicuranu ancu una umidità più alta, tuttu bè per a vostra salute. È ùn hè ancu micca un periculu per a salute di u to animale. Ancu chjamata 'pianta spider' à l'esternu. Truvemu un nome chì si adatta megliu à a pianta, perchè ste innumerevule foglie di sta pianta crescenu in ogni locu trà mezu. Una pianta chì hè ancu ideale per cuttings, è hè ideale per una casa cù cani o misgi. Saria assai fastidiosu se una pianta chì cresce l'alimentu sia ella stessa tossica. A pianta Banana, o Musa cum'ella hè ufficialmente chjamata, ne hè cuntenta. Questa pianta di giungla verde cù e so foglie putenti pò sembrà dura, ma in secretu hà un puntu debule per i pelosi amichi à quattru zampe in u so ambiente. ShutterStock foto Una bella è chjuca pianta chì, in più d'esse sicura per i cani è i misgi, hè ancu assai decorativa, sia per e so foglie verdi, sia per i fiori ch'ella dà quandu fiurisce. Una pianta d'interiore sicura per l'animali è assai, assai faciule da curà è mantene. Quasi cum'è a lingua di u tigru o di sansevieria. Foto Jenna Mcarthur Per furtuna, e piante grasse sò ancu sicure per l'animali domestici; è dicu per furtuna, postu chì cum'è sapete bè, ci hè statu un boom in quantu à sta pianta chì hà inundatu tutte e case. Eccu a lista di e piante sicure per l'animali domestici. Per vede tutte e piante sicure chì ci sò è quelle chì ùn sò micca, pudemu visità a lista publicata da ASPCA . A maiò parte di i misgi sò manghjatoghji è attenti à ciò chì manghjanu, allora l'avvelenamentu ùn hè micca cumunu in i misgi. I Gattini è i misgi ghjovani, chì investiganu sò generalmente più in periculu, soprattuttu sì sti misgi ùn venenu micca fora. Un gattu (ghjovanu) principia spessu à muzzicà e piante per noia. Dunque, caccià tutte e piante velenose da un ghjattu chì hè intrappulatu in una corsa o in casa. Un misgiu chì vene fora hà di solitu cose megliu da fà chè mordicà e piante. Tuttavia, un ghjattu chì corre liberu pò ingestisce accidentalmente aghi o sumenti velenosi d'alberi se, per esempiu, sò appiccicati in u so pelu. Quandu si lava, u ghjattu pò manghjà sti aghi o sementi. Ogni pianta, ancu erba (cat), hà un effettu irritante in u trattu gastrointestinale di u vostru ghjattu, chì pò fà vomità l'animali. Tuttavia, se ellu hà a furtuna, à u vostru gattu li piacerà di tene à mordicà nantu à l'erba. S'ellu ùn ci hè erba, si volta versu altre piante menu adatte. Preferisce selezziunà steli è foglie teneri è ùn face micca eccezione per e piante velenose. A Dieffenbachia hè specialmente periculosa per u ghjattu. Eliminate tutte e piante di casa potenzialmente periculose in casa per prevene qualsiasi risicu inutile. In particulare i gattini è i misgi chì ùn venenu fora sò in periculu supplementu. Sottu hè un elencu di piante d'appartamentu chì ùn sò micca adatte per u vostru misgiu. Fora hè più difficiule di prutege u vostru misgiu da e piante periculose. Un gattu chì cammina liberamente entre in tutti i generi di giardini è hè impussibile di prutege u vostru misgiu da tutte e piante fora. Pudete almenu pruvà à riduce u risicu eliminendu e piante più periculose in u vostru ortu è verificate cù i vicini per sapè s'ellu ci sò parechje piante velenose quì. Se necessariu, scrivite i nomi (latini) di quelle piante; sta lista pò esse utile se u vostru gattu mostra segni di avvelenamentu. Quandu acquistate piante novi, sceglite spezie chì sò sicure per u vostru misgiu. Durante u giardinaghju, ùn lasciate mai i rifiuti di poda o e piante scavate in i lochi induve u vostru animale pò ghjunghje. U vostru ghjattu pò vulè tastà un muccuni per curiosità. U suchju vegetale in steli schiacciati hè irritante è spessu tossicu. Bulbi, radichi è rizomi sò trà e parti più tossiche di parechje piante. Cunsultate subitu un veterinariu se u vostru misgiu si malata di colpu, vomita spessu, hà una diarrea severa o hà una irritazione severa di a pelle è di e mucose intornu à a bocca è a gola (pelle rossa, gonfia, vesciche o aspra). Un ghjattu chì hè smaritu è manghja pocu o micca alimentu per un ghjornu o più pò ancu esse vittima di avvelenamentu è hà bisognu d'aiutu. Se u vostru misgiu hà manghjatu qualcosa chì pò esse tossicu, ùn circate micca di fà lu vomità. Pigliate u vostru misgiu à u veterinariu è pigliate un campionu di a pianta è se hè pussibule una targhetta di a pianta. Questu aiuta u vostru veterinariu per inizià u trattamentu u più prestu pussibule è per dà un antidotu. Notate u tempu di ingestione di a pianta velenosa è una descrizione di i sintomi chì si verificanu. E persone chì ghjardinanu sò furtunamente più spessu affettate solu da l'irritazione di a pelle chè da un veru avvelenamentu. U cuntattu cù e foglie, i steli o a linfa di certe piante pò causà prurito o un'ipersensibilità à a luce solare chì porta à brusgiature di a pelle. E stesse piante ponu causà vesciche o irritazione in bocca è gomma in u vostru misgiu. Sti sintomi portanu à volte in modu incorrettu à u diagnosticu di a malattia di a gomma (gingivitis). E starnute è i prublemi di l'ochji ponu ancu esse u cuntattu cù queste piante. Stu tipu di reazzione fisica si face ancu cù u cuntattu cù e foglie di tutti i generi di piante da l'ortu, cum'è a pianta di u pumadoru, a fragola, u rabarbaru, a pastinaca, a carota, u sedaru, a zucca, a zucca è u cetriolu. U geraniu è e foglie di primula ponu ancu irrità a pelle è e mucose. E foglie o a linfa di e piante chì sò tossiche quandu ingerite ponu ancu causà irritazione à u cuntattu cù a pelle. Vede u listinu sottu per una visione generale di e piante cù effetti potenzialmente irritanti. U listinu quì sottu dà un riassuntu di e piante chì ponu esse tossiche o chì ponu minaccià a vita quandu sò presi da u vostru gattu. Spessu i frutti o e sementi in particulare sò dannosi. U cuntattu cù certe piante nant'à sta lista pò causà irritazione di a pelle. Queste piante sò marcate cù un asteriscu (*). U listinu quì sottu include piante chì ponu ancu esse cunnisciute da voi per a so tossicità (per esempiu, ciliegia, cù bacche estremamente velenose), ma ancu piante chì ùn puderete micca aspettà quì, cum'è u narciso (cù un bulbu di fiore tossicu). Cum'è pruprietariu di un ghjattu pudete esse scandalizatu da u grande numeru di piante cumuni in u listinu, ma siate sicuru: parechje piante velenose anu un gustu bruttu è amaru chì dissuaderà u vostru misgiu d'avè una quantità dannosa di velenu. E piante di giardinu legnose presentanu ancu un risicu limitatu, u vostru misgiu serà più propensu à esse seduttu da una pianta d'appartamentu tenera (velenosa). Allocazione Stella di Betlemme, vedi Euphorbia * I gigli sò ancu tossichi per i misgi. Albicocca, vedi Prunus armeniaca Papaveru vede Poppy Cuntenutu1. Palma (Areca, Beaucarnea, ecc.)
2 . Calathea
3 . Bromelia
4. Vela
5. Erba gigliola
6. Pianta di banana
7. Hoya carnosa o fiore di cera .
8. Peperomia obtusifolia
9. Voi succulenti
Chì ghjatti sò in periculu?
Un ghjattu ùn hè micca un erbivuru!
Prevenzione in casa
Prevenzione à l'aria aperta
Chì sò i segni di avvelenamentu?
Irritazione di a pelle
Piantine velenose per a lista di i misgi
Piante d'appartamentu
Amaryllis
Aphelandra
Mela d'amore, vede Solanum
Caladiu
Chrysanthemum, vedi Dendranthema *
Codiaeum
Croton, vede Codiaeum
Ciclamen
Dieffenbachia *
aureum
Ghjacintu
Hypoestes phyllostachya
Ilex
Edera, vedi Hedera *
Ragwort, vede Senecio
viscu o viscu, vede Viscum
Nerium oleander
Oleander vede Nerium
Aranciu, vedi Solanum
Poinsettia, vedi Euphorbia
Senecio
Felci
Fingers Boom, vedi Schefflera *
Vogel milk, see Ornithogalum
Wonderboompoort, vedi Ricinus
Lily à vent du sud, voir OrnithogalumPiante di giardinu
abrus precatorius
Aconitum *
Actaea
Aesculus
tagetes, vede Tagetes
Agrostemma githago
Culumbina, vede Aquilegia
Aleuriti
Allium
alocasia macrorrhizos
Alstroemeria *
Anagallis
Anemone
Aquilegia
arisaema
Arum vede arum
Arum
Astragalu
Atropa
Avocado, vedere Persea americana
Azalea, vede Rhododendron
Boom d'acetu, vedi Rhus *
Balsamicu, vede Impatiens
Artigliolu di orsu o Giant hogweed, vede Heracleum mantegazzianum
Glicine, vede Glicine
Radice di sangue, vede Sanguinaria
Tansy, vede Tanacetum
Bolderik vede Agrostemma githago
Ranuncolo, vedi Ranunculus
Brem vede Cytisus
Brugmansia
Bryonia
boscu
Caesalpinia
Caladiu
Caltha *
Catharanthus
Celastrus
Centaurea cyanus
Cestrum
Chistoffelkruid vede Actaea
Chrysanthemum, vedi Dendranthema *
Clematis
Colchicum
ricunniscenza
Convallaria majalis
Cotoneaster
Cupressocyparis leylandii *
Ciclamen
Cytisus
Daphne *
Datura *
Delonix
Delphinium
Dendranthema *
Dicentra
Dictamnu
Foxglove
, vede Datura * Dotter
fiore, vedi Caltha *
Echium *
Oak, vede Quercus
Essenice, vede Dictamnu
Euonymus
Euphorbia *
Ficus
Flamboyant, vede Delonix
Vellutu, vedi Rhus *
Frangula, vedi Rhamnus
Fremontodendron *
Galanthus
Gaultheria
, vede vede
Cuore, giallu Vede u core Linum
U pede di vitellu capped, vede Arisaema
Shearling spotted, vede Conium
Gloria superba
Pioggia d'oru, vede Laburnum
Guichelheil, vedi Anagallis
Hedera *
Heggenrank, vede Bryonia
Helleborus *
Canapa
Heracleum mantegazzianum
Crocus d'autunno, Colchicum vedere
Hippeastrum
Ortensia, vedi Ortensia
Ghjacintu
Ortensia
Hyoscyamus
Ilex
Impatiens
Inca Lily, vedi Alstroemeria *
Ipomoea
Iris
Jasmine, vede Jasminum
Jasminum
Juniperus sabina
Kalmia
Arbulu di u mandrinu, vede Euonymus
Pokeweed, vedi Phytolacca *
Rosa di Natale, vedi Helleborus *
Climbing Lily, voir Gloriosa superba
Edera, vede Hedera
Fiordaliso, vedi Centaurea cyanus
Liquen, vede Aleuriti
Laburnum
Lampionplant vede Physalis
Lantana
Lathyrus
Cherry Laurel, vedi Prunus laurocerasus
Lily
Giglio di valle, vedi Convallaria majalis
Life Plant, vedi Thuja *
Conifera di Leyland, vede Cupressocyparis leylandii
Liguster, vede Ligustrum
Ligustrum
Linum
Lobelia *
Fighjate, vedi Allium
Lupinu
Licopersicone *
Lysichiton
Melia
Mirabilis jalapa
Lanterna di palude, vede Lysichiton
Aconite, vedi Aconitum *
Nightshade, vede Solanum
Night Fine vede Mirabilis jalapa
Narcissu
Nerium oleander
Nicotiana
Hellebore vede Helleborus * Ornithogalum
Oxytropis
Cavallu, vede Esculu
peonia
papaveru
fiore di paradisu, vede Strelitzia
Parthenocissus
Paternoster Boontje vede Abrus precatorius
Pepper Tree vede Daphne *
Pernettya
Persea Americana
Pêche, voir Prunus persica
Filodendru
Physalis
Phytolacca *
Peonia, vede Paeonia
Polygonatum
Primula obconica *
Prunus armeniaca
Prunus laurocerasus
Prunus persica
Quercu
Ranunculus
Solandra maxima, vedi Solandra
Rhamus (cumpresu R.frangula)
Rhododendron
Rhus *
Ricinus (zucca)
Larkspur, vede Delphinium
Robinia
Rudbeckia
Percorsu
Sigillo di Salomone, vede Polygonatum
Sambucu
Bloodroot
Schefflera *
Scilla
Pisello ornamentale, vedi Lathyrus
Allium, vede Allium
Blueweed, vede Echium *
Bucaneve, vedi Galanthus
Solandra
Solanum Sporke
, vede Rhamus frangula
Sementi di primavera, vede Impatiens
Stereacintu, veda Scilla
Strelitzia
Sumak, vede Rhus
Suzanne cù l'ochji belli, vede Thunbergia
Pianta di tabacchi, vede Nicotiana
Tagetes
Tanacetum
Taxus
Tetradimia
Thuja *
Thunbergia
Tomate, vede Lycopersicon *
Tulipanu *
Falsa acacia, vede Robinia
Veratrum
Foxglove, vede Digitalis
Viscum
Sambucu, vede Sambucu
Lies Busy
Pianta d'artificii, vedi Dictamnu
Buckthorn, vedi Rhamnus
Sò venutu, vedi Dictamnu o Ruta
Winde, vede Ipomoea
Vigna, vede Parthenocissus
Glicine
Starnut biancu, vede Veratrum
Scoiattolo, vedi Helleborus *