Cumu respinghje naturalmente i Conigli da u vostru Giardinu

How Naturally Repel Rabbits From Your Garden







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Cume respinghje naturalmente i cunigli da u vostru ortu?

I cunigliuli si sentenu in casa in paisaghji aperti è semi aperti. I truverete guasi in ogni locu, cusì ancu in i giardini silenziosi di a furesta. U cunigliulu scava i tufoni è hè principalmente attivu di notte. Sicondu a epica di l'annu, manghjanu ogni tipu di vegetazione cum'è erba, rami, radiche è corteccia.

Tipicamente a cunigliulu darà a nascita parechje volte à l'annu. Perchè stanu in un gruppu, ponu causà assai scavari è scavà danni in u giardinu. Se u vostru ortu hè recintatu intornu cù una recinzione, allora e probabilità sò assai più chjuche di e vostre piante seranu manghjate da i cunigli.

Repellente naturale di cuniglia casanu

Cumu respinghje i cunigliuli. Eccu alcune raccomandazioni per spaventà i cunigliuli

Mantene u locu pulitu: ellu hè cunsigliatu chì tutta a zona sia cumplettamente pulita. Hè di primura per caccià l'erbaccia di u situ, calà l'erba chì pò esse altu, è rake.

Aduprate repellenti fatti in casa: Questu richiederà acqua, detergente, è un pocu piccante. Cum'è una raccomandazione, si suggerisce di cunghjuntà l'elementi cù l'acqua calda, affinchì si mischinu megliu. Se preferite offre repellenti organici chì coprenu più di 3000 m2 o urina di volpe

Repellenti chimichi pò esse una ottima opzione; Ci hè da nutà chì quelli chì sò granulati o spray ne influenzanu di solitu u gustu è l'odore di i cunigli per ùn avvicinassi micca di u locu da quì à pocu.

Aduprate protettori di l'arburu : Questi prutettori ponu esse acquistati in ogni locu di vendita di materiali è richiede imbulighjendu l'arburu in u so troncu finu à una altezza apprussimata di dui metri.

Plantendu l'agliu piante : teme micca solu i serpenti è e talpe ma ancu i cunigliuli, cusì chì piantà questu elementu pò esse un aiutu per mantene u giardinu o u giardinu prutettu.

Pone una fence, cù caratteristiche ben definite, cum'è chì a parte interna di questu ùn offre micca spazii aperti per chì i cuniglii possinu strazià.

Utilizazione di ultrasound : sò insuppurtevuli per i cunigliuli è e lepre. Hè di primura di mette lu in spazii di passaghju per impedisceli di accede à ste zone. Ùn hè micca necessariu di mette lu in a splutazione.

Usu di i soni : u rimore di i ghjacari chì abbaghjanu, o u stridu di l'acula. Sti soni li associanu à a presenza umana, à e caccia, o à l'acule chì sò u so predatore naturale.

Vulpi repelente di cunigli urina : I ghjacari sò i predatori di i cunigliuli, è l'odore di l'urina crea un sintimu di paura in i cunigliuli. A paura hè genetica in i cunigliuli

Cumu i cuniglii coglienu arburi è arburi

Anu un effettu distruttivu in seguitu. Ci vole à tene contu chì ùn si primuranu micca di manghjà erba, qualchì fruttu o verdura, o a corteccia di un arburu.

Tuttu à a portata di u cunigliulu pò esse divuratu. Un cunigliulu pò manghjà piantagione prulungamenti in menu di una notte.

D'altra parte, hè a to urina , hè di solitu altamente dannosu micca solu per e piante, ma ancu per l'omu. L'urina di u cunigliulu hè assai alkaline; pò avè malatie chì si trasmettenu per ellu.

Piante è arburi chì respingenu i cunigliuli

Piante chì respingenu i cunigliuli. Alcuni piante ùn li piacenu micca i cunigliuli è i lepri, ma i gusti di st'animali differenu ancu.

Ci sò e piante chì generalmente trovanu assai gustose, è ci sò e piante chì ponu esse tossiche. Un riassuntu di e piante chì ùn devenu micca piace si pò truvà quì sottu.

ARBORI E Arbusti

  • Acer (Maple)
  • Aesculus hippocastanum (Castagna equina)
  • Ailanthus (arburu di u celu)
  • Alnus (Età)
  • Amelanchier (Arburu di ribes)
  • Aralia (Bastone di u Diavule)
  • Arctostaphylos (bearberry)
  • Azalea Betula (Betulla)
  • Buddleia davidii (Cespugliu di farfalla)
  • Arburu box (Edge Palm)
  • Callicarpa (frutta pulita)
  • Campsis radicans (Fiore di tromba)
  • Carpinus betulus (Carpen cumunu)
  • Castanea sativa (Castagna dolce)
  • Clematis (vigna forestale)
  • Cornus (Cornu)
  • Corylopsis (finta nocciola)
  • Cotoneaster (Nespola nana)
  • Crataegus (Hawthorn)
  • Daphne (Pepper tree)
  • Erica tetralix (Brughiera cumuna)
  • Euonymus europeu (Cardinale )
  • Fagus sylvatica (Faggiu)
  • Forsythia (Campana cinese)
  • Gaultheria (Tè di muntagna)
  • hedera (Edera)
  • Hypericum (Fienu di cervu)
  • Ilex (Holly)
  • Juglans (Noce, noce)
  • Kalmia latifolia (Cullera)
  • Liriodendron tulipifera (Tulipanu)
  • u buckthorn hè maleducatu (Boksdoorn)
  • Magnolia x soulangeana (Beverboom)
  • Magnolia stellata (Stermagnolia)
  • Mahonia (Cespugliu di Mogano)
  • Perovskia Philadelphus (Gesuminu Boer)
  • Platanu (Aereo)
  • Picea (Salvà)
  • Pinus (U)
  • PIOPLU (Populu balsamicu)
  • Physcomitrella patens (Pioppu balsamicu di l'America Occidentale)
  • Potentilla fruticosa (Ganzerik)
  • Prunus padus (Acellu ciliegia)
  • Prunus serotina (Ciliegia acellu americanu)
  • Rhumnus (Dirt tree, frangola)
  • Ribes di Rododendru (Ribes, uva spina, ribes negru)
  • Robinia (Acacia)
  • Rhus (Acetu)
  • Salix purpurea (salice amaru)
  • Sambucu (Sambucu)
  • Sorbaria sorbifolia (Mountain spirea)
  • Spiraea (Muscle bush)
  • Stephanandra (Cranberry)
  • Symphoricarpos (Snowberry)
  • Tassu (arburu di velenu)
  • Teuerium (Gamander)
  • Vaccinium (Mirtillo)
  • Viburnum (Snowball)
  • Vitis (Uva)

LEGUME

  • Allium (cipolla, porru)
  • Asparagus officinalis (Asparagus)
  • Cucurbita (Zucca)
  • Lycopersicon lycopersicum (Tomate)
  • Asclepias (Prezzemulu di carota)
  • Rheum rhabarbarum (Rhubarbe)
  • Solanum tuberosum (patata)

ERBE

  • Artemisia dracunculus (Dragon)
  • Mentha (As)
  • Ocimum basilicum (Basilicu)
  • Origanum vulgare (Maggiorana)
  • Satureja (Timu di petra, salatu)
  • Thalictrum (diamante)

PIANTE ANNUALI

  • Ageratum houstonianum (Messicanu)
  • Begonia x semperflorens (Sementa begonia)
  • Calendula officinalis (Calendula)
  • Cleome hasslerana ( moustache di ghjattu )
  • Mirabilis jalapa (Nightshade)
  • Pelargonium (Geranium di giardinu)

PERENNI E 2-ANNI

  • Acaena (noce spinosa)
  • Acantu (hogweed)
  • Achillea tomentosa (Achillea)
  • Aconitum (Monkshap)
  • Ajuga repens (Zen verde)
  • Agapanthus (Giglio africanu)
  • Alcea (Hollyhock)
  • Alchemilla (Donne mantellu )
  • Alyssum (Semi di Scudo)
  • Anaphalis (Edelweiss siberianu)
  • Aquilegia (Culumbina)
  • Artemisia (assenziu, mugwort)
  • MONTAGNA (Barba di Capra)
  • Asarum europaeum (Mansoor)
  • Astillbe (Spire Plume)
  • Bergenia cordifolia (Pianta Cobbler)
  • Brunnera (Caucasian forget-me-not)
  • Centranthus (Valériane rouge, fleur d'éperon)
  • Cimicifuga (Argentu cannila )
  • Coreopsis (Occhi di zitella)
  • Delphinium (Larkspur)
  • Dicentra (U core spezzatu)
  • Dictamnu (Pianta artificiale)
  • Digitalis (Foxglove)
  • Doronicum (Primavera girasole )
  • Echinops (Cardo di Bullet)
  • Epilobium Epimedium (Fiore Elf)
  • Eupatorium (Erba Reale)
  • Euphorbia ( Euphorbia )
  • Filipendula (Volaille)
  • Gaillardia (Kokardebloem)
  • Geraniu (Piccu beccu)
  • Geum (Parolla unghie)
  • Helleborus (Puzza ellebore )
  • Hemerocallis (Gigliola)
  • Tussa (Funkia, giglio di core)
  • Iberis (calice inclinatu)
  • Iris germanica è siberica (Lily)
  • Kniphofia (Freccia di u Focu)
  • Lamium (Ortica Sorda)
  • Lavandula (Lavanda)
  • Ligularia (Cross Herb)
  • Liriope (Lily grass)
  • Campanulaceae (Lobelia)
  • Lupinu (Lupinu)
  • Lysimachia (torna)
  • Macleya (papaveru)
  • Malva (erba di furmagliu)
  • Meconopsis (Poppy)
  • Monarda (Pianta bergamota)
  • Myosotis (Dimenticami)
  • Nepeta (Catnip)
  • Pachysandra Paeonia (Peonia)
  • Persicaria (Mille nodi)
  • Phlox subulata (Kruipphlox)
  • Potentilla (Ganzerik)
  • Primula (Primula)
  • Prunella (Brunel)
  • Pulsatilla (Erba di l'omu salvaticu)
  • Pulmonaria ( Pulmonaria )
  • Ranunculus (Ranuncolo, ranunculus)
  • Rodgersia Salvia (Sage)
  • Santolina (Fiore Santu)
  • Saponaria (Erba di savonu)
  • Saxifraga (Sassifraga)
  • Verde (Erba di San Ghjuvanni, Chiave di u Cielu)
  • Stachys (Arechja d'asinu)
  • Staticu (Limonium)
  • Stokesia (Cornflower aster)
  • Tiarella (Schiuma fiore , Cappellu persianu)
  • Tradescantia (Fiore di ghjornu)
  • Trollius (fiore di proiettile)
  • Verbascum (Torcia)
  • Veronica (Speedwell)
  • Vinca (Pervenche)
  • Viola odorata (Violeta di marzu)
  • Yucca (giglio di palma)
  • Waldsteinia

ERBE ORNAMENTALI

  • Polystichum (Felci)

LUMI E TUBERI

  • Allium (Sierui)
  • Anemone nemerosa ( Anemone di Bosem )
  • Convallaria (Giglio di valle)
  • Corydalis (Fiore di cascu giallu)
  • Crocosmia (Montbretia)
  • Ghjacintu (Giacintu)
  • Narcissu (Narcissu)

AIDÀ I CONIGLI IN U MEU GIARDINU!

Particularmente semi-aperti, giardini un pocu rurali sò attrattivi per un cunigliulu (Oryctolagus cuniculus) . Perchè campanu in gruppi è uttenenu parechje letti à l'annu, un gruppu di cuniglii pò espansione considerevule. Manghjanu principalmente erba, rami, radiche è corteccia.

I cuniglii ponu esse tenuti fora schermendu intornu à u giardinu. A griglia deve esse alta 80 à 100 cm. S'ellu hè installatu inclinatu à l'esternu è hè ancu piazzatu da 20 à 30 cm di profondità in terra, assai cunigliuli preferiscenu camminà intornu. Mantene una radio accesa di notte aiuterebbe à tene i cunigli fora di u (vegetale) ortu perchè tandu pensanu chì ci hè ghjente intornu.

I granuli spargenti è e pulveri prufumate sparghjenu un odore spiacevule per i cunigli è i lepri. Infine, ci sò controllori di pesti chì catturanu cuniglii cù l'aiutu di furetti, chì caccianu i cunigliuli, dopu ch'elli ponu esse ligati in rete di sicurezza. U giardinu pò ancu esse fattu menu attrattivu per i conigli o i lepri mettendu ci piante chì li piaci menu.

Benintesa, e differenze gustative si verificanu ancu cù i cunigli è le lepre. È u fretu severu persistente, quandu l'alimentu hè scarsu, pò ancu influenzà u cumpurtamentu alimentariu. Dopu preferiscenu manghjà poda chè rami freschi in modu chì forse qualchì distrazione pò esse assicurata.

Oltre à i cunigli chì sò tenuti fora di u giardinu, ci sò, benintesa, ancu appassiunati chì volenu stà cunigliuli mansi in u giardinu. Seranu più interessati à e piante chì li piacenu à i cunigliuli, o chì ponu esse periculosi per i roditori. Sottu truverete piante chì seranu affettate pocu o raramente da i cunigliuli.

Riferimenti:

creditu d'imaghjini: Gary Bendig

https://www.peta.org/issues/wildlife/rabbits/

https://www.humanesociety.org/resources/what-do-about-wild-rabbits

Cuntenutu