Ghjehova Rohi: U Signore hè u mo Pastore. Salmu 23: 1

Jehovah Rohi Lord Is My Shepherd







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Sensu di Ghjehova Rohi in a Bibbia.

Sensu : U Signore hè u mo pastore . Cunnisciutu cum'è YAHWEH-ROHI (Salmu 23: 1). Dopu chì David hà riflettutu nantu à a so relazione cum'è pastore cù e so Pecure, s'hè resu contu chì era precisamente a relazione chì Diu avia cun ellu, è cusì dice, Yahweh-Rohi hè u mo Pastore; nunda ùn mancherà.

Riferimenti biblichi : Salmu 23: 1-3, Isaia 53: 6; Ghjuvanni 10: 14-18; Ebrei 13:20 è Revelazione 7:17.

Cumentu : Ghjesù hè u bonu Pastore chì hà messu a so vita per tutte e persone, cum'è e so Pecure. U Signore prutege, furnisce, dirige, guida è cura u so populu. Diu si occupa di noi cun tenerezza cum'è pastore putente è paziente.

Unu di i nomi più significativi di DIO

Unu di i nomi più notevuli di DIO hè a Scrittura, questu Nome si trova sia in u vechju sia in u novu testamentu è rivela assai nantu à u caratteru è a natura di u nostru caru DIO: Ghjehova Rohi, U Signore hè u mo pastore

Prima, vedemu chì u Nome cù quale David identifica DIO hè ancu datu da u nostru Signore Ghjesù Cristu in Ghjuvanni 10.11. Ciò chì ci mostra ch'ellu hè pienu uguale à DIO, ci mostra chì a totalità di a divinità hè interamente in Ghjesù Cristu; ùn era micca solu un omu maiò; Cristu hè DIO .

Per dì chì u Signore hè u nostru Pastore si riferisce à u Signore chì prutegge, furnisce, guida è cura u so pòpulu, Diu si tenereghja cun tenerezza cum'è pastore putente è paziente, Ghjesù hè u bonu Pastore chì hà messu a so vita per tutta l'umanità.

A parolla ebraica ro’eh (A salute,H7462), pastore. U Nome si trova circa 62 volte in l'Anticu Testamentu. Hè adupratu riguardu à Diu, u Grande Pastore, chì nutrisce o nutrisce e so pecure Salmu 23: 1-4 . ***

Stu cuncettu di Diu u Grande Pastore hè anticu; in a Bibbia Ghjacobbu hè quellu chì l'utilizza per a prima volta in Ghjenesi 49:24 .

A Bibbia ci insegna chì simu noi chì credimu in Cristu pecuri di u Signore, A cosa più impurtante per e so pecure, allora, hè di fidassi di Lui, dipende da u so pastore eccellente, esse sicuru chì Ellu ci porterà in i migliori posti di a nostra vita.

David sapia ciò ch'ellu dicia perchè, per ispirazione di u Spìritu Santu, hà dichjaratu chì Ghjehova era u so Pastore. Stava campendu mumenti cunfusi è cuntrastanti, attraversendu e valli di l'ombre è di a morte, constantemente i so nemichi l'assedianu. Induve hè andatu ci hè statu un spiritu di tradimentu, è dopu hà avutu a fiducia in u Pastore, cum'è una pecura innocente fideghja u so Pastore.

Davìdiu stessu era pastore prima d'esse rè d'Israele, hà sappiutu affruntà u lupu è u lione per una di e so Pecure, dunque, sapia chì Diu u mantene da u male.

Hè per quessa chì insistu chì ùn pudete micca amà, fidà si, ripusassi in un DIEU chì ùn cunniscite micca , se u cunniscite, cum'è David u cunniscia, di prima manu, averete fiducia in ellu sempre è in ogni circustanza.

Ebrei 13:20 dice chì Ghjesù Cristu hè u GRAN PASTORE di e Pecure da u sangue di l'allianza, è 1 Petru 5: 4 dice ch'ellu hè u Principe di i pastori. ***

In Occidente, l'abitudine hè chì u Pastore và daretu à a Pecora, ma i pastori di l'Oriente vanu davanti à a Pecura perchè e pecure u cunnoscenu è sanu chì u so Pastore li guiderà versu i piacevoli pascoli è i corsi d'acqua cristalline chì seranu calmati a so sete è a so fame Ghjuvanni 10:27

Spessu, in e famiglie ebreiche, u più chjucu era quellu chì tenia a pusizione di Pastore, cum'è David, chì era u più chjucu di i so fratelli. Primu Samuellu 16:11.

U vestitu di un ghjovanu pastore era custituitu da una tunica di cuttone puru è una cintura di coghju intornu per tenelu, purtendu una spezia di cuvertura chjamata aba fattu di pelle di cammellu (cum'è quellu di Ghjuvan Battista) servia da impermeabile in e stagioni di pioggia è Per calà a notte.

Inoltre, purtavanu cun elli un saccu di pelle secca chjamata Saccu di pastore , quand'elli sò partuti da casa per piglià cura di a banda, a so mamma li hà messu quì pane, frutti secchi è qualchì aliva. Ghjè in questu saccu chì David hà tenutu e petre insenature cù chì hà affruntatu Goliat. 1u Samuel 17:40. ***

Anu purtatu cun elli, cum'è avemu vistu in l'appuntamentu precedente, un bastone, nisun pastore hè andatu à u campu senza ellu perchè era benefiziu per a prutezzione è a cura di e pecure, cum'è si purtavanu un persunale era un bastone longu, circa dui metri. Cù un ganciu à una estremità, era ancu per prutege li, ma di più era adupratu per manighjà o diretti. Salmu 23: 4b.

A verga ci parla di auturità, è u persunale di a parolla di Ddiu, cumu Diu si occupa di noi, ci guida è ci dà prutezzione è a via ghjusta hè attraversu a so parolla, chì autorizza i nostri cori cun autorità. Salmu 119: 105. Marcu 1:22. **

A fionda di u Pastore

Questa era una cosa simplice, essendu cumpostu da dui fili di tendinu, corda o pelle, è un receptaculu di pelle per piazzà a petra. Una volta chì a petra hè stata posta, hè stata girata nantu à a testa parechje volte, è poi scaricata liberendu unu di i fili.

In più di aduprà a so fionda contr'à l'animali o i ladri, u Pastore l'avia sempre à a manu per dirige e so Pecure. Puderia lampà una petra vicinu à e pecure chì andavanu sviate o falavanu daretu, per ripiglià la cù u restu di u bestiame. O sì qualchissia andessi in qualunque direzzione luntanu da l'animali, allora a petra hè lanciata cù a so fionda in modu chì sia cascata un pocu davanti à e pecure capricciose, in quella manera turnerebbe, oghje u Principe di i pastori usa ciò chì hè à a vostra portata per impedisce ci di sbagliassi. Rumani 8.28

Hè a so fionda di pastore chì u ghjovanu David hà tombu u gigante Goliat. 1u Samuel. 17: 40-49.

In a so dumanda à David, Abigail cuntrastava senza dubbitu duie cose di a squadra di u Pastore: a fionda è u saccu pasturale (Fasciu di l'Ebreu tserór: saccu). 1u Samuel. 25:29 . I nemichi di Davìdiu serianu cum’è petre di sling, essendu elli quelli chì serianu ghjettati via; invece, l'ànima di David seria cum'è e pruviste di u so saccu, chì serianu tenute è curate da u Signore stessu. Salmu 91.

Capacità di separà e pecure

Quandu diventa necessariu di separà parechje bande di pecure, un pastore dopu l'altru si ferma è urla: Ta júuu! Ta ¡júuu! O un'altra chjamata simile. E pecure alzanu u capu, è dopu à un cumbugliu generale, cumincianu à seguità ognunu u so Pastore.

Sò interamente familiarizati cù u tonu di a voce di u so Pastore. Alcuni stranieri anu adupratu a listessa chjama, ma i so sforzi per seguità a Pecora fiascanu sempre. E parolle di Cristu sò esatte nantu à a vita di i pastori orientali quandu ellu disse: E pecure u seguitanu perchè cunnoscenu a so voce. Ma u furesteru ùn seguiterà micca, fughjenu davanti ad ellu: perchè ùn cunnoscenu micca a voce di i furesteri. Ghjuvanni. 10: 4, 5.

Noi, figlioli di Diu, sintimu a verità, micca perchè simu megliu cà l'altri, o perchè simu più intelligenti o perchè a meritemu, ma solu perchè simu e so pecure è e so pecure ascoltanu a so voce.

I veri figlioli di DIO, prima o poi averanu u desideriu di esse disciplinati, insegnati, corretti, hè qualcosa chì hè custituitu in noi da DIO à a nascita di novu, è abbracceremu a verità cun amore, è solu figlioli genuini di DIO sò capaci di sente a verità: Ghjuvanni 8: 31-47.

I pastori falanu in continuu cù e so pecure

Quandu sapemu di e relazioni inseparabili chì esistenu trà u Pastore è e so Pecure, a figura di u Signore cum'è Pastore di u so populu acquista un novu significatu.

Cumu i pastori mostranu amore è amore pè e so pecure? Cumu Diu mostra l'amore è l'affettu ch'ellu hà per noi, e so Pecure? ***

  1. Cognome à e pecure . Ghjesù hà dettu riguardu à u Pastore in i so tempi: È chjama e so pecure per nome Ghjuvanni. 10: 3 .

Attualmente, u Pastore orientale si rallegra di chjamà sicuru di e so Pecure, è se a so banda ùn hè micca grande, hà da nome tutte e Pecore. Li cunnosce per mezu di caratteristiche individuale specifiche. Li chjama cusì. White Pure, Listed, Black, Brown Ears., Gray Ears etc. Ciò indica a tenera cundizione chì u Pastore hà per ognuna di e so Pecure, in Occidente hè cumunu chjamà animali cù nomi Speciali di Miele ( Gringo).

In listessu modu, u Signore ci cunnosce è ci chjama per nome nostru cum'è Ghjuvanni 10.3 dice . Eppuru, hè ùn hè micca solu una cunniscenza superficiale, l'amore di Diu per noi ghjunghje à u gradu più intimu: Salmu 139: 13-16. Matteu 10: 28-31.

  1. Guverna e pecure . U Pastore orientale ùn guida mai e so pecure cum'è i pastori occidentali. Li guidu sempre, spessu andendu davanti ad elli. È quand'ellu hà cacciatu e pecure, li passa davanti Ghjuvanni. 10: 4 .

Questu ùn significa micca chì u Pastore và sempre, secondu a regula davanti ad elli. Ancu quandu di solitu piglia sta pusizione quand'elli viaghjanu, marchja spessu à fiancu à ellu, è certe volte li seguita, soprattuttu se a banda si cammina versu a piega in u dopu meziornu. Da u daretu pò arricoglie i persi, pruteggeli da qualchì attaccu da l'audacia di l'animali feroci se a banda hè grande u Pastore anderà avanti, è un assistente anderà in daretu, u nostru DIO hè Onniputente, ùn ne hà bisognu aiutà à guidà ci. Isaia 52:12

L'abilità di u Pastore è i so raporti versu elli si ponu vede quand'ellu cunduce e pecure per i chjassi stretti. Salmu. 23: 3 .

I campi di granu sò raramente recintati in Palestina qualchì volta solu un chjassu strettu separa trà i pasculi è quelli campi. E pecure sò impedite di manghjà in i campi induve crescenu i culturi. Cusì, quandu guiderà e pecure per tali manere, u Pastore ùn permette à alcunu di l'animali di entre in a zona pruibita, perchè s'ellu face, duverà pagà i danni à u pruprietariu di u campu. Si sà di un pastore sirianu chì hà guidatu a so banda di più di centu cinquanta pecure senza alcunu aiutu per un caminu strettu da una certa distanza, senza lascià andà nisuna pecura induve ùn hè micca permessa.

Hè ciò chì dice quandu mi cunducerete per i camini di a ghjustizia, per ùn lascià sbagliare e pecure, in stu casu, manghjà da i campi di granu di i vicini, se un pastore umanu riesce un tale fattu, pensate chì DIO ùn serà micca capace di impedì di cascà in peccati è in legami di tentazione? Rumani 14.14.

  1. Stanu ripristinendu e pecure perse . Hè di primura di ùn permette micca à e pecure di sviassi da a banda perchè quandu camminanu da soli, sò lasciati senza alcuna prutezzione.

In una tale situazione, si dice chì si ne vanu perchè ùn anu micca sensu di località. È s’elli si perdenu, devenu vultà in daretu. U salmista hà pricatu: È aghju girandulatu cum'è una pecura persa; cerca u to servitore Salmu. 119: 176.

U prufeta Isaia confronta i custumi di l'omu à quelli di e Pecure: noi tutti

Andemu per via cum'è e pecure, Isaia. 53: 6 .

A Pecora persa ùn si riferisce micca à un Cristianu luntanu da a chjesa, ùn hè micca un fratellu feritu, luntanu, feritu o scivolatu, si riferisce à u statu in u quale eramu prima NATALITÀ AGAIN PER A GRACIA DI DIO.

In a chjesa, simu cusì severamente abituati è cusì severamente insegnati chì sfurtunatamente oghje ci sò persone chì anu PASTORE-DIPENDENZA.

  • Pastore Pregate per mè, mi face male a testa.
  • Pastore Pregate per mè, u mo figliolu hè malatu.
  • Pastore, U mo figliolu, hà un esame, pò pricà per ellu.
  • Pastore, U mo maritu, ùn vene micca in chjesa pò pregà per ellu.
  • Pastore, U Diavule, m'hà attaccatu assai, per piacè aiutami.
  • Pastore Scusate di chjamavvi in ​​questu mumentu, ma u mo cane hè malatu, pò pregà.
  • Pastore, vi dicu chì sò assai attaccatu.
  • Pastore riparà a mo vita!

Sò un tippu di persone chì, s’elli ùn ottenenu micca i risultati richiesti, cume s’elli fussinu zitelli senza primura minaccianu di lascià a chjesa, o a facenu.

Diu hè interessatu à noi capisce chì u nostru aiutu, u nostru aiutu, u nostru primu aiutu in tribulazione vene da Ghjesù Cristu , micca da un omu, a mancanza di discipulatu cristianu ci hà purtatu à pensà chì tuttu u tempu simu criaturi spirituali à i quali duvemu assiste continuamente, questu accumpagnatu cù u stilu di pasturalisimu pentecostale (D'induve venemu) chì si basa nantu à a visita di i congreganti in modu esaustivu per ùn lascià a chjesa.

U compitu di truvà una pecura persa ùn era micca semplice. Prima, u campu era vastu. In siconda, sò stati facilmente cunfusi cù l'ambiente perchè a prima cosa chì li hè accaduta hè chì si sò imbruttati è fangosi, in più di i periculi di terreni Rocciosi è ripidi, e bestie di u campu offrenu un altru risicu addizionale, è cum'è se quellu ùn bastava micca quandu e pecure si stancavanu ùn ponu più ballà.

Cristu hè u Pastore chì ùn manca mai di truvà è salvà una pecura; hè un pastore cunvincente, u so travagliu nantu à a croce hè PERFETTU, it ùn dipende micca da e pecure dipende solu da ellu. Luca 15.5. Dice quandu ellu ùn trova micca se trova a chjamata attiva, DIO NON FALLA.

Una volta chì u salvamentu ghjunghje à un travagliu altrettantu sorprendente quant'è circallu, avà PER AMORE porta nantu à e so spalle u pesu di almenu 30 chilò finu à u ritornu à a piega, ripusemu nantu à e spalle di Cristu finu à ghjunghje in celu per Chì ùn hè micca chì a salvezza ùn sia micca persa, hè chì NIMU PUDE RIMUVERI DA L'OMI DI CRISTU.

Possu cascà da e spalle di Cristu?

Mi ghjittarà per accidente?

Pudemu esce da e so spalle?

Innò, ùn tenemu micca u collu, ci hà per e gambe è u face gioia . Ebrei 12: 2 Hè per quessa chì David hà dettu in u Salmu 23.3: sarà cunsulà a mo anima.

  1. U Pastore ghjoca cù e Pecure . U Pastore hè in permanenza cù e so Pecure in modu tale chì a so vita cun elli diventi qualchì volta monotona. Hè per quessa chì certe volte ghjoca cun elli. A face fendu finta di lascialli, è prestu li ghjunghjenu, è u circondanu cumpletamente, saltendu felice, l'intenzione era micca solu di sorte da a rutina ma ancu di fà cresce a dipendenza di e pecure da u Pastore.

A volte u populu di Diu pensa chì l'abbanduneghja quandu e difficultà li vene. Isaia 49:14 . Ma in realtà, u so Divinu Pastore dice chì ùn ti lasceraghju micca, nè ti lasceraghju. Ebrei. 13: 5.

  1. Cunnosce intimamente e vostre Pecure . U Pastore hè veramente interessatu à ognuna di e so Pecure. Alcuni di elli ponu esse dati nomi preferiti, per via di un incidente cunnessu cun elli. Di solitu, li conta ogni ghjornu in u dopu meziornu quand'elli entranu in a piega. Eppuru, certe volte u Pastore ùn face micca cusì perchè pò percepisce l'assenza di alcuna di e so lagnanze. Quandu a pecura hè persa, sente chì manca qualcosa di tutta a banda.

Un pastore in u distrittu di u Libanu hè statu dumandatu s'ellu contava e so pecure ogni dopu meziornu. Ellu rispose negativamente, dopu dumandò cumu sapia allora se tutte e so pecure sò presenti.

Questa era a so risposta: Capu, se mi mettite una tela nantu à l'ochji, è mi portate una pecura è mi lasciate mette e mani nantu à u so visu, puderia sapè à u mumentu se era mia o micca.

Quandu u Signore HRP Dickson hà visitatu i deserti arabi, hà assistitu à un avvenimentu chì

Hà palisatu a cunniscenza fantastica chì certi pastori anu di e so pecure. Un dopu meziornu, pocu dopu à u bughju, un pastore arabu hà cuminciatu à chjamà unu à unu, cù i so nomi à cinquanta-una pecora mamma è hà sappiutu separà l'agnellu da ognuna è mette lu cù a so mamma per alimentallu. Fà què à pienu ghjornu seria un fattu per parechji pastori, ma l'hà fattu in bughjura cumpleta, è in mezu à u rimore chì venia da e pecure chì chjamavanu i so agnelli, è ballavanu per e so mamme.

Ma nisun pastore orientale ùn avia una cunniscenza più intima di e so Pecure chè u nostru Grande Pastore di quelli chì appartenenu à a so banda. Disse una volta parlendu d'ellu stessu: Sò u bon pastore, è cunnoscu e mo pecure Ghjuvanni. 10:14 .

Chì impattu hà nantu à noi cum'è Pecore di u Signore?

DIO, cum'è Pastore amorevule, hà una cunniscenza prima in l'eternità di quelli di noi chì sò salvati: Rumani 8.29.

DIO, in a so mente, sapia TUTTU di noi. Salmu 139: 1-6 è 13-16.

Ùn pudemu micca piattà nunda da Diu: Rumani 11: 2. 2u Timuteu 2:19. Salmu 69.5.

Diu ci hà sceltu malgradu chì ci hà cunnisciutu. 1u Petru 1.2. 2nd Thessalonians 2.13

Hè per quessa chì e parolle di u nostru Signore Ghjesù Cristu: Ùn li aghju mai scuntrati in Matteu 7: 21-23.

I pastori pecurini li curanu in tempi particulari di bisognu

L’amore di u Pastore per e so pecure si manifesta quandu, in tempi straordinarii di bisognu, appella à rari atti di cura per i membri di a so banda.

  1. Stanu attraversendu un flussu d'acqua. Stu prucessu hè eccitante. U Pastore cunduce in l'acqua è attraversu u torrente. A Pecora preferita chì stà sempre cù u Pastore hè ghjittata in furia in l'acqua è prestu a traversa. Altre pecure in a banda entrenu in acqua esitendu è cun alarme. Ùn essendu micca vicinu à a guida, ponu mancà u locu di a traversata è esse purtati da l'acqua à qualchì distanza, ma ponu probabilmente ghjunghje à a costa.

L'agnelli sò spinti in l'acqua da i cani, è i so beati pietosi si sentenu quandu sò ghjettati in l'acqua. Qualchidunu pò attraversà, ma se qualchissia hè purtata da u currente, allora u Pastore salta prestu in l'acqua è u salva, pigliendulu in giru à a costa.

Quandu tutti sò dighjà attraversati, l'agnelli correnu felici, è e pecure si riuniscenu intornu à u Pastore cum'è per sprime a so gratitudine. U nostru Divinu Pastore hà una parolla d'incuragimentu per tutte e so pecure chì devenu attraversà i flussi di afflizione: Isaia. 43: 2

  1. Una cura particulare per l'agnelli è e pecure cù i so zitelli. Quandu vene u tempu per Godson (di mette a Pecora i so discendenti o un stranieru per allevà la), u Pastore deve curà assai a so banda.

U compitu diventa più difficiule perchè hè spessu necessariu spustà a banda in novi lochi per truvà pascoli. E pecure chì seranu prestu mamme, cum'è quelle chì anu digià i so agnelli, devenu stà vicinu à u Pastore quand'elli sò in via. L'agnelli chì ùn ponu tene u ritimu di u restu di a banda sò purtati in u faldone di a so robba, fendu di a cintura un saccu. Isaia conta a so attività in u so famosu passaghju: Isaia. 40:11 . Micca per nunda i novi cunvertiti si dicenu ch'elli sò in u so primu amore - rivelazione 2.4.

  1. Cura di Pecure malate o ferite. U Pastore guarda sempre i membri di a so banda chì necessitanu una attenzione persunale. Calchì volta l'agnellu soffre di l'intensi raggi di u sole, o qualchì machja spinosa pò avè graffiatu u so corpu. U rimediu u più cumunu adupratu in ste pecure hè l'oliu d'uva chì porta una quantità in un cornu di muntone.

Forse David pensava à una tale sperienza quandu hà scrittu di u Signore: Mi hai untu u capu cù oliu. Salmu. 23: 5.

  1. Stanu guardendu a banda in a notte . In tempi chì u permettenu, u Pastore tene sempre u so bestiame in campu apertu. Un gruppu di pastori hè furnitu di posti simplici per dorme, mettendu parechje pietre nantu à rotule ellittiche, in u quale, erbaccia per u lettu, secondu a forma beduina in u desertu. Questi letti simplici sò disposti in cerchi, è e radiche è i bastoni sò posti in u centru per u focu. Cù questu arrangiamentu, ponu monitorà u so bestiame da a notte à a notte.

Era cum'è quellu chì i pastori di Betlemme giravanu à turnu à fighjà e so bande in e muntagne fora di Betlemme quandu eranu visitati da l'angeli annunziendu a nascita di u Salvadore. Luke. 2: 8

Quandu Ghjacobbu s'hè occupatu di e pecure di Làbanu, hà passatu parechje nuttate à l'aria aperta, pigliendu cura di u bestiame. U calore mi cunsumava di ghjornu è u fretu di notte, è u sonnu scappava da i mo ochji. Ghjenesi. 31:40

Sì l'omi umani puri è limitati si occupanu di a banda cusì? Cumu ùn fidà si di u nostru DIO Onniputente? Salmu 3: 5. Salmu 4: 8. Salmu 121.

  1. Prutezzione di e pecure da i ladri . E pecure anu bisognu à esse curate contr'à i ladri, micca solu quandu sò in u campu. Ma ancu in u stazzu (piega).

I ladri di Palestina ùn anu micca pussutu apre serrature, ma alcuni di elli pudianu scalà i muri è entre in a piega, duv'elli taglianu e gole di u più Pecore ch'elli ponu è poi arrampicàli accuratamente nantu à u muru cù corde. Altri in a banda li ricevenu è allora tutti cercanu di fughje per ùn esse arrestati. Cristu hà descrittu una tale operazione: U ladru vene solu per arrubà, tumbà, è distrughje. Ghjuvanni 10:10 .

U Pastore deve esse sempre in guardia per tali emergenze è deve esse prontu

agisce prestu per prutege u bestiame, à u puntu di pudè dà a so vita, se necessariu. Ghjuvanni 15:13

  1. Prutezzione di e pecure da l'animali feroci. Attualmente, includenu lupi, pantere, iene è sciacalli. U lione hè sparitu da a terra dapoi u tempu di e Cruciate. L'ultimu orsu era mortu mezu seculu fà. David, da ghjovanu pastore, hà sperimentatu o sentitu a venuta di un lione o un orsu contr'à i so bestii, è cù l'aiutu di u Signore, li pudia tumbà tramindui. 1u Samuel. 17: 34-37 .

U prufeta Amos ci dice di un pastore chì prova à salvà una pecura da a bocca di u lione: Amos 3:12 .

Si sà di un pastore sirianu sperimentatu chì hà seguitatu una iena finu à u so calice è hà fattu chì l'animali livessi a so preda. Hà vintu a vittoria annantu à a bestia urlendu caratteristicamente, è colpendu i scogli cù u so bastone robustu, è lampendu cù a so tomba, petre mortali.

A Pecora hè stata purtata in i so bracci finu à a piega. U Pastore fidu deve esse dispostu à risicà a so vita per via di e so Pecure, è ancu dà a so vita per elli. Cum'è u nostru bonu Pastore Ghjesù, ùn hà solu risicatu a so vita per noi, ma si hè datu per noi. Ellu disse: Sò u bon pastore; u bon pastore dà a so vita pè e pecure Ghjuvanni. 10:11

A verità a più scioccante di Ghjehova Rohi hè quella per noi di diventà a Pecura di u so pratu , hà avutu prima da rializà ciò chì Ghjesù hà dettu, dà a so vita per noi nantu à a croce di u Calvariu, ma cum'è una pecura chì và à u macellu. Isaia 53. 5-7. ***

Cuntenutu