L'ORIGINE DI I SIMBOLI DI I QUATRU EVANGELISTI

Origins Symbols Four Evangelists







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

L'ORIGINE DI I SIMBOLI DI I QUATRU EVANGELISTI

Simbuli di i quattru evangelisti

I quattru evangelisti, Matteu, Marcu, Luca è Ghjuvanni, sò riprisentati in a tradizione cristiana da i so simboli. Questi simboli sò cose viventi. Cusì l'omu / anghjulu si riferisce à u Vangelu, secondu Matteu, u lione per Mark, u boiu / toru / toru per Luke, è infine l'aquila per Ghjuvanni.

Sti simboli sò stati aduprati dapoi u principiu di u Cristianesimu. L'urigine di l'usu di sti simboli si pò truvà in l'Anticu Testamentu, in particulare in e visioni chì i prufeti anu ricevutu.

Simbuli Matthew Mark Luke è John.

I simboli di l'evangelizatori sò basati nantu à testi di l'Anticu Testamentu. Quattru animali cumpariscenu in una serie di visioni di prufeti.

U significatu di i quattru simboli per l'evangelisti

L'evangelizatore Matteu

U primu Vangelu, quellu di u scrittore Matteu, principia cù una genealogia, l'arburu genealogicu umanu di Ghjesù Cristu. Per via di questu principiu umanu, Matteu hà avutu u simbulu umanu.

L'evangelistu Marcus

U secondu evangelu in a Bibbia hè scrittu da Mark. Siccomu à u principiu di u so Vangelu Mark scrive nantu à Ghjuvan Battista è u so sughjornu in u desertu è perchè ammenta ancu chì Ghjesù hà statu in u desertu Mark hè statu datu u lione cum'è simbulu. In tempu di Ghjesù ci eranu leoni in u desertu.

L'evangelizatore Lukas

À Luke li hè datu u boi cum'è simbulu perchè parla di Zaccaria chì à l'iniziu di u terzu evangelu face un sacrifiziu in u tempiu di Ghjerusalemme.

L'evangelizatore Ghjuvanni

U quartu è ultimu vangelu hè riprisentatu cù un acula o acula. Questu hà da fà cù l'alta fuga filosofica chì st'evangelizatore piglia per trasmette u so missaghju. Da luntanu (Ghjuvanni scrive più tardi cà l'altri evangelisti), descrive a vita è u missaghju di Ghjesù Cristu cù un ochju acutu.

Quattru animali cù Daniel

Daniel stava in Babel à u mumentu di l'Esiliu. Daniel hà ricevutu parechje visioni. Quattru animali si trovanu in unu di elli. Quessi quattru animali ùn currispondenu micca bè à i quattru simbuli chì sò aduprati dopu per l'evangelizatori.

Daniel s'arrizzò è disse: Aviu avutu una visione in a notte è aghju vistu, i quattru venti di u celu scumbattenu u vastu mare, è quattru grandi bestie s'arrizzavanu da u mare, una diversa da l'altra. U primu paria un leone, è avia l'ale di l'acula. [..] Ed eccu, un altru animali, u sicondu, s'assumigliava à un orsu; si alzava da un latu, è trè coste eranu in bocca trà i denti, è li parlavanu cusì: alzati, manghja assai carne.

Allora aghju vistu, è eccu un altru animale, cum'è un pantera; avia quattru ali d'acellu nantu à u spinu è quattru teste. È hè statu datu u duminiu. Dopu aghju vistu in a vista di notte è vede, a quartu animale , terribile, spaventosu è putente; avia denti grossi di ferru: manghjava è macinava, è ciò chì restava, u rallentava cù e so zampe; è sta bestia differia da tutte e precedenti, è avia dece corne (Daniel 7: 2-8).

I quattru simbuli in Ezekiel

U prufeta Ezechiele campava à u VI seculu nanzu à Cristu . Hà trasmessu u so missaghju à l'esiliati in Babel. U so messagiu adopra a forma di azzioni drammatiche, parolle di Diu, è visioni. Ci sò quattru animali in a visione chjamante di Ezekiel.

È aghju vistu è eccu, un ventu di timpesta vinia da u nordu, una nuvola pisiva cù u focu luccicante è circundata da un luccichju; dentru, à mezu à u focu, era quellu chì paria un metallu lucente. È à mezu à questu era quellu chì paria quattru esseri, è questu era u so aspettu: avianu a forma di un omu, ognunu avia quattru facce, è ognuna di e quattru ali. [...] È in quantu à i so visi, quelli di i quattru à a diritta parianu quelli di a omu è quellu di a leone; cù tutti i quattru à manca quella di a vacca; tutti quattru avianu ancu u visu di un acula (Ezechiele 1: 4-6 & 10).

Ci sò parechje speculazioni nantu à u significatu di i quattru animali chì apparisce in a visione chjamante di Ezekiel. In l'arte antica orientale cù influenze da l'Egittu è a Mesopotamia, frà altre cose, sò cunnisciute l'imaghjini di creature à quattru ali cù unu o più visi d'animali. Si tratta di i cosiddetti «purtatori celesti», esseri chì portanu u celu (Dijkstra, 1986).

U toru raprisenta a terra, u lione, u focu, l'acula, u celu, è l'umanu l'acqua. Sò e custellazioni di i quattru punti cardinali di u toru, u lione, l'Aquarius, è di u quartu, l'acula (Ameisenowa, 1949). Uni pochi di capituli in Ezekiel, ritruvemu quattru animali.

In quantu à e rotule, eranu chjamate Turbine. Ognunu avia quattru facce. U primu era quellu di a cherubinu, è u sicondu era quellu di a omu, u terzu era u visu di a leone, u quartu era quellu di un acula (Ezechiele 10:13)

I quattru simboli in Revelazione

L'apòstulu Ghjuvanni riceve parechje visioni annantu à Patmos. In una di quelle facce, vede u tronu di u più altu, u tronu di Diu. Vede quattru animali intornu à u tronu.

È à mezu à u tronu è intornu à u tronu eranu quattru bestie, piene d'ochji davanti è daretu. È a prima bestia era cum'è una leone, è a seconda bestia era cum'è una bovinu, è a terza bestia era cum'è l'omu , è a quarta bestia era cum'è un volu acula. E e quattru creature avianu sei ali ognuna davanti ad elli è eranu piene d'ochji in tuttu è in u so internu, è avianu riposu ghjornu è notte (Revelazione 4: 6b-8a).

Ci sò quattru animali intornu à u tronu. Questi quattru animali sò u lione, u boiu, u visu di un umanu è l'aquila. Sò tutti i quattru segni di u Zodiacu. Formanu u numeru di u cosimu. In questi quattru animali, pudete ricunnosce i quattru animali da a visione di Ezekiel.

I quattru simbuli in u ghjudaisimu

Ci hè un dettu di u rabbinu Berekhja è di Bun Rabbit chì dice: u più putente trà l'acelli hè l'acula, u più putente trà l'animali mansi hè u toru, u più putente di l'animali salvatichi sò u lione, è u più putente di tuttu hè l'omu. Un Midrash dice: 'l'omu hè esaltatu trà e creature, l'acula trà l'acelli, u toru trà l'animali mansi, u lione trà l'animali salvatichi; tutti anu ricevutu duminiu, è ancu sò sottu à u carrettu di vittoria di l'Eternu (Midrash Shemoth R.23) (Nieuwenhuis, 2004).

L'interpretazione paleucristiana

Questi animali anu pigliatu un significatu diversu in a tradizione cristiana dopu. Sò diventati i simbuli di i quattru evangelisti. Questa interpretazione a truvemu prima in Irenaeus van Lyon (versu u 150 d.C.), ancu se in una forma un pocu sfarente di quella di a tradizione ecclesiastica successiva (Matteu - anghjulu, Marcu - acula, Luke - boi è Ghjuvanni - lione).

Più tardi, Agostinu di Ippona descrive ancu i quattru simbuli per i quattru evangelisti, ma in un ordine leggermente diversu (Matteu - leone, Mark - anghjulu, Luke - boi, è Ghjuvanni - acula). In Pseudo-Athanasius è San Jerome, truvemu a distribuzione di i simboli trà l'evangelisti cume sò diventati finalmente cunnisciuti in a tradizione cristiana (Matteu - omu / anghjulu, Mark - lione, Luke - boi è Ghjuvanni - acula).

Cuntenutu