Energia Geotermica: Vantaghji è Svantaghji

Geothermal Energy Advantages







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Svantaghji geotermichi

Energia geotermica (calore geotermicu) hè mintuvatu cum'è l'alternativa durevule à u gas naturale. Ma hè veramente cusì? Per esempiu, sò e nostre risorse d'acqua sotterranea ben prutette in queste attività in terra avanzate? I vantaghji è i svantaghji di l'energia geotermica è di u calore geotermicu.

Cosa hè esattamente a geotermica?

Energia geotermica hè u nome scientificu per u calore geotermicu. Si face una distinzione trà dui tippi: energia geotermica bassa (trà 0 - 300 metri) è energia geotermica profonda (finu à 2500 metri in terra).

Cosa hè a geotermica bassa?

Niels Hartog, ricercatore in KWR Watercycle Research: L'energia geotermica bassa hè custituita da sistemi chì almacenanu u calore è u fretu staggionali, cum'è i sistemi di scambiatori di calore di u terrenu è i sistemi di almacenamentu di calore è fretu (WKO). In estate, l'acqua calda da u sottosu superficiale hè almacenatu per riscaldà in l'invernu, in l'invernu l'acqua fredda hè conservata per u raffreddamentu in l'estate. Questi sistemi sò aduprati principalmente in e zone urbane è in e zone residenziali.

Chì sò i sistemi «aperti» è «chjusi»?

Hartog: Un sistema di scambiatore di calore inferiore hè un sistema chjosu. Hè quì chì l'energia termica hè scambiata annantu à u muru di una pipa in terra. À un WKO, l'acqua calda è fredda hè pompata è conservata in a terra. Perchè l'acqua attiva hè pompata quì è fora di i strati di sabbia in u terrenu, questu hè ancu chjamatu sistemi aperti.

Cosa hè l'energia geotermica profonda?

Cù energia geotermica profonda, una pompa cù acqua à una temperatura da 80 à 90 gradi hè estratta da u terrenu. Hè più caldu in u sotterraniu prufondu, da quì u termine geotermicu. Què hè pussibule tutta l'annata, perchè e stagioni ùn anu micca influenza nantu à a temperatura in u sottosu superficial. L'orticultura in serra hà cuminciatu cù questu una decina d'anni fà. Avà si vede sempre di più in quantu l'energia geotermica prufonda pò esse usata ancu in e zone abitate cum'è alternativa à u gasu.

L'energia geotermica profonda hè menzionata cum'è alternativa à u gasu

Hè una fonte infinita di energia?

L'energia geotermica profonda ùn hè micca per definizione una fonte infinita di energia. U calore hè cacciatu da a terra è questu hè in parte integratu ogni volta. Cù u tempu, u sistema pò diventà menu efficiente. In quantu à l'emissioni di CO2, hè assai più sustenibile ch'è l'usu di i combustibili fossili.

Calore geotermicu: benefici

  • Fonte d energia sustenibile
  • Nisuna emissione di CO2

Calore terrestre: svantaghji

  • Costi di custruzzione elevati
  • Pocu risicu di terramoti
  • Rischi di inquinamentu di l'acqua sotterranea

Chì hè l'influenza di l'energia geotermica annantu à l'approvvigionamentu d'acqua potabile?

I fornimenti d'acqua sotterranea chì sò aduprati per a produzzione di acqua potabile sò situati à prufundità finu à 320 metri in u terrenu. Sti stock sò prutetti da una decina di metri di stratu di argilla. In e pratiche geotermiche, l'acqua (chì ùn hè micca aduprata per a produzzione d'acqua potabile) hè spiazzata o i liquidi sò cundutti in a terra.

Per tali sistemi, a perforazione hè necessaria in u terrenu. Cum'è l'attività geotermale si svolgenu spessu à centinaia di metri, pò esse necessariu di forà attraversu l'approvvigionamentu di l'acqua sotterranea. In un rapportu 2016 KWR, Hartog hà presentatu una serie di rischi per l'approvvigionamentu di l'acqua sotterranea:

Geotermica: trè risichi per l'acqua potabile

Risicu 1: A perforazione ùn viaghja micca bè

A perforazione di pacchetti di acqua sotterranea cù una sigillatura insufficiente di strati separatori pò causà contaminazione di l'acqua sotterranea. U fangu di foratura cun sostanze potenzialmente contaminate pò ancu penetrà in un stratu portante d'acqua (acquifere) o pacchetti di acqua sotterranea. È e contaminazioni in u sottosu superficiale ponu finisce sottu à questu stratu penetrendu in un stratu protettivu.

Risicu 2: A qualità di l'acqua sotterranea hà deterioratu per via di u calore residuale

U gradu di emissione di calore da u pozzu pò purtà à cambiamenti in a qualità di l'acqua sotterranea. L'acqua sottoterra ùn pò micca esse più calda di 25 gradi. Chì cambiamenti di qualità ponu accade hè scunnisciutu è probabilmente assai dipendente da a situazione.

Risicu 3: Inquinamentu da i vechji pozzi di petroliu è di gas

A vicinanza di vechji pozzi di petroliu è di gas abbandunati vicinu à u pozzu di iniezione di i sistemi geotermichi porta à un risicu per l'acqua sotterranea. I vechji pozzi ponu esse stati danneggiati o insufficientemente sigillati. Questu permette à l'acqua di furmazione da u reservoir geotermicu di cullà attraversu un vechju pozzu è finisce in l'acqua sotterranea.

Cù ogni forma di geotermia ci sò risichi per e fonti d'acqua potabile

Geotermica: micca in e zone d'acqua potabile

Cù l'energia geotermica prufonda, ma ancu cù i sistemi termichi pocu prufondi, ci sò dunque rischi per l'approvvigionamentu di l'acqua sotterranea chì adupremu cum'è fonte per l'acqua potabile. L'imprese di l'acqua potabile, ma ancu u SSM (Supervisione di u Statu di e Miniere) sò dunque critichi per l'attività minerarie cume l'energia geotermica profonda in tutte e zone di estrazione di l'acqua potabile è e zone cù riserve strategiche di acque sotterranee. E pruvince anu dunque esclusu l'energia termale è geotermica in e zone di prutezzione è e zone senza fori intornu à i siti di estrazione esistenti. U guvernu centrale hà aduttatu questa esclusione di l'energia geotermica in e zone di acqua potabile in a (cuncepimentu) Visione di Struttura di Substratu.

Regule chjare è requisiti stretti richiesti

Per l'energia geotermica bassa, cioè i sistemi di stoccaggio termicu, regule più chjaru è esigenze più strette per un permessu per i sistemi di calore geotermale sò in travagliu. Hartog: In questu modu impedisce i cowboy di vene nantu à u mercatu è dà à e buone imprese a pussibilità di custruisce un sistema affidabile è sicuru in altrò, in cunsultazione cù a pruvincia è a sucietà lucale di acqua potabile.

'A cultura di a sicurezza un prublema'

Ma cù l'energia geotermica prufonda ùn ci sò ancu regule chjare. Inoltre, l'imprese di l'acqua potabile sò preoccupate per a cultura di sicurezza in u settore geotermicu. Sicondu un raportu di u SSM, questu ùn hè micca bonu è u focu ùn hè micca tantu nantu à a sicurezza, ma piuttostu nantu à u risparmiu di costi.

Ùn hè micca specificatu cumu si deve organizà u monitoru

'Monitoring micca bè dispostu'

Si tratta soprattuttu di cume si esegue a perforazione è a custruzzione di pozzi, dice Hartog. Si tratta di induve trapani, di cumu trilli è di cume sigillate un foru. U materiale per i pozzi è a quantità di muri sò ancu impurtanti. U sistema deve esse u più stancu pussibule. Sicondu i critichi, questu hè precisamente u prublema. Per fà l'energia geotermica in modu sicuru, hè necessariu un bon monitoru per chì tutti i prublemi ponu esse rilevati è l'azzioni pò esse presa rapidamente se e cose vanu male. Tuttavia, e regule ùn specificanu micca cume si deve organizà tale monitoru.

Hè pussibule l'energia geotermica 'sicura'?

Assolu, dice Hartog. Ùn hè micca una questione di l'unu o di l'altru, hè principalmente cume si face. Hè impurtante di participà à e cumpagnie d'acqua potabile in u sviluppu. Possedenu una ricchezza di cunniscenze nantu à u terrenu. Cusì cunnoscenu esattamente ciò chì hè necessariu per prutege currettamente l'approvvigionamentu di l'acqua sotterranea.

Cuuperazione Pruvinciale

In parechji duminii, a Pruvincia, e cumpagnie d'acqua potabile è i pruduttori di energia geotermica travaglianu dighjà inseme intensamente per avè boni accordi. Per esempiu, un «accordu verdu» hè statu cunclusu in Noord-Brabant affirmannu, frà altre cose, induve l'attività sotterranea pò esse o ùn pò esse. Ci hè un associu simile in Gelderland.

'U travagliu inseme nantu à una soluzione'

Sicondu Hartog, ùn ci hè altra scelta chì una bona cooperazione trà tutte e parti implicate. Vulemu sbarrazzassi di u gasu, generà energia sustenibile è in listessu tempu avè acqua di rubinettu di alta qualità è à bon pattu. Hè pussibule, ma allora duvemu cooperà costruttivamente è ùn impegnassi micca in una lotta reciproca. Hè controproducente. In un novu prugramma di ricerca guardemu avà cume a cunniscenza in acqua pò esse usata in tuttu u settore in l'ecunumia circulare.

A crescita rapida

A transizione di u gasu è di l'energia in i Paesi Bassi si muove attualmente à un ritmu rapidu. Per i sistemi geotermichi aperti bassi, hè prevista una crescita sostanziale: attualmente ci sò 3.000 sistemi energetichi di u terrenu aperti, da u 2023 ci ne deve esse 8.000. Induve esattamente duvanu andà hè sempre scunnisciutu. Riserve di acque sotterranee addizionali sò ancu necessarie per a futura fornitura d'acqua potabile chì deve esse designata. E pruvince è e cumpagnie d'acqua potabile stanu dunque investigendu cume entrambe e rivendicazioni spaziali ponu esse realizate. A separazione di funzioni hè u puntu di partenza.

A persunalizazione necessaria

Sicondu Hartog, e cunniscenze chì sò state acquistate in l'ultimi anni è l'accordi fatti sò stati creati una sorta di pianu naziunale. Puderete dunque guardà i requisiti specifici di un sistema geotermicu per ogni locu. U substratu hè diversu in ogni locu è i strati di argilla differenu in spessore.

Sostenibile, ma micca senza risicu

Infine, Hartog sottolinea chì ùn duverebbe micca chjude l'ochji à l'effetti negativi pussibuli annantu à l'ambiente. Spessu u paragonu à l'ascesa di una vittura elettrica: un sviluppu durevule, ma pudete ancu culpisce à qualchissia cun ella. In breve, chì u sviluppu in un sensu largu è à longu andà sia pusitivu ùn significa micca chì ùn ci sia periculi.

Cuntenutu