Diversi culori ponu esse vistu in a chjesa in tuttu l'annu. I culori viola, biancu, verde è rossu si alternanu. Ogni culore appartene à un certu periodu ecclesiasticu, è ogni culore hà u so significatu.
Per alcuni culori, stu significatu hè assuciatu à i culori, cum'è menzionatu in a Bibbia. Altri culori anu un sensu più tradiziunale. I culori si ponu vede in l'antependiu è in a stola chì hè purtata da u predecessore.
Storia di i culori liturgichi in a religione cristiana
L'usu di diversi culori in a chjesa hà da fà cù u spaziu chì era dispunibule per a chjesa. Durante i primi dui seculi di a religione cristiana, i credenti ùn avianu micca un locu specificu induve u cultu religiosu era tenutu.
U tavulinu induve u pastu di u Signore era celebratu tandu ùn avia mancu una decurazione permanente. Quandu u sacramentu di l'Eucaristia hè statu celebratu, a seta bianca, u damascu o u linu sò stati messi sopra un tavulinu, è cusì hè diventatu un tavulu d'altare.
Cù u tempu, stu linu di tavulinu hè statu adurnatu. U tappettu hè statu chjamatu antependiu in latinu. U significatu di a parolla antependium hè un velu. Quandu i credenti avianu a so stanza di chjesa, l'antependiu appesi sopra a tavula di l'altare in permanenza. U scopu primu di l'antependiu hè di copre a tavula è u lettore.
U culore biancu à u battesimu
Dapoi u principiu di a chjesa cristiana, era abitudine chì e persone battezzate ricevessinu una robba bianca in segnu chì l'acqua di u battesimu li avia lavatu. Da quellu mumentu, una nova vita principia per elli, chì hè indicata da u culore biancu. À u principiu di u V seculu, i predecessori si vestianu ancu di biancu.
Solu à u XII seculu, ci sò segni chì in a chjesa sò usati altri culori chì anu un significatu simbolicu. Sti culori sò aduprati per certe feste liturgiche o periudi specifici di l'annu, cum'è u mumentu di Natale è Pasqua. À u principiu, ci eranu differenze lucali significative in l'usu di i culori liturgichi.
Dapoi u XIIImu seculu, sò state date linee guida da Roma. Questu crea un usu più uniforme di i culori liturgichi.
U significatu di u culore biancu
U culore biancu hè u solu culore liturgicu chì hè fermamente ancuratu in a Bibbia. Stu culore appare in parechji posti in a Bibbia. Per esempiu, i testimoni lavati in u sangue di l'Agnellu in Revelazione portanu u culore biancu (Revelazione 7: 9,14). Stu culore si riferisce à a pulizia. Sicondu Ghjuvanni, l'autore di u libru biblicu di Rivilazione, u biancu hè ancu u culore di u regnu di Diu (Revelazione 3: 4).
U biancu hè tradiziunalmente u culore di u battesimu. In a chjesa primitiva, i battezzati eranu vestuti cù vesti bianchi dopu l'immersione. Anu battezzatu a notte di Pasqua. A luce di u Cristu risuscitatu splindia intornu ad elli. U biancu hè un culore di festa. U culore liturgicu hè biancu in Pasqua, è a chjesa diventa bianca ancu in Natale.
In Natale, hè celebrata a festa di a nascita di Ghjesù. Una nova vita cumencia. Chì include u culore biancu. U biancu pò ancu esse adupratu per i funerali. Allora u culore biancu si riferisce à a luce celeste in chì u mortu hè assurbutu.
U significatu di u culore viola
U culore viulettu hè adupratu in u tempu di preparazione è riflessione. U Viulettu hè u culore di l'Avventu, u mumentu di a preparazione per a festa di Natale. U culore viulettu hè ancu adupratu per quaranta ghjorni. Questa volta hè assuciata à u rimborsu è a fine. U porpora hè ancu u culore di l'austerità, di a riflessione è di u pentimentu. Stu culore hè ancu adupratu qualchì volta per i funerali.
U significatu di u culore rosa
U culore rosatu hè adupratu solu duie dumeniche di l'annu di a chjesa. Ci sò parechje chjese in cui ùn usanu micca questu culore, ma continuanu à aderisce à u culore viola. U rosa hè adupratu à mezu à u tempu di l'Avventu è à mezu di quaranta ghjorni.
Quelle dumeniche sò chjamate guasi Natale è mezu digiunu. Perchè a metà di u tempu di preparazione hè finita, hè un pocu di festa. U viulettu di decolorazione è fine hè mischju cù u biancu di u partitu. U viulettu è u biancu inseme facenu u culore rosatu.
U significatu di u culore verde
U verde hè u culore di e celebrazioni dumeniche «regulare». Se ùn ci hè micca qualcosa di speciale in l'annu di a chjesa, u verde hè u culore liturgicu. In l'estiu, quandu ùn ci sò micca feste di a chjesa è l'epuca, u culore in a chjesa hè verde. Dopu si riferisce à tuttu ciò chì cresce.
U significatu di u culore rossu
U Rossu hè u culore di u focu. Stu culore hè cunnessu à u focu di u Spìritu Santu. U spargimentu di u Spìritu Santu hè descrittu in u libru biblicu di l'Atti u primu ghjornu di e Penticoste. I discìpuli di Ghjesù eranu riuniti in a stanza alta, è di colpu avianu lingue di focu nantu à a testa. Isse lingue di focu si riferiscenu à a venuta di u Spìritu Santu.
Hè per quessa chì u culore liturgicu per e Penticoste hè rossu. U culore in a chjesa hè ancu rossu per e feste in cui u Spiritu Santu ghjoca un rolu impurtante, cum'è a cunferma di i detentori d'uffiziu è i servizii confessionali. Tuttavia, u rossu hà ancu un secondu significatu. Stu culore pò ancu riferisce à u sangue di i martiri morti perchè anu cuntinuatu à testimunià di a so fede in Ghjesù.
In u Vangelu di Ghjuvanni, Ghjesù dice à i so discìpuli: Arricurdatevi di a parolla chì vi aghju dettu: Un servitore ùn hè più cà u so Signore. S'elli m'anu perseguitatu, ti perseguiranu ancu (Ghjuvanni 15:20). Questa culore, dunque, si applica à un serviziu in u quale unu o più titulari d'uffiziu sò cunfirmati.
I culori liturgichi di l'annu di a chjesa
Tempu di l'annu di a chjesa | Culore liturgicu |
---|---|
Avventu | Purpura |
Terza dumenica di l'Avventu | Rosa |
Eve di Natale à Epifania | biancu |
Dumenica dopu à l'Epifania | Verde |
Quaranta cinque ghjorni | Purpura |
Quarta dumenica di i Quaranta Ghjorni | Rosa |
Dumenica di e Palme | Purpura |
Vigilia di Pasqua - Tempu di Pasqua | biancu |
Penticoste | Rete |
Trinità dumenica | biancu |
Dumenica dopu Trinitatis | Verde |
Battesimu è Cunfessione | Biancu o rossu |
Cunferma di i titulari d'uffiziu | Rete |
I servizii di matrimoniu | biancu |
I servizii funerarii | Biancu o Viulettu |
Cunsacrazione di una chjesa | biancu |
Cuntenutu
- Storia di i culori liturgichi in a religione cristiana
- U culore biancu à u battesimu
- U significatu di u culore biancu
- U significatu di u culore viola
- U significatu di u culore rosa
- U significatu di u culore verde
- U significatu di u culore rossu
- I culori liturgichi di l'annu di a chjesa
- Animali Totem | Animale spirituale, Simbolisimu è Significatu
- Svegliu à 1AM, 2AM, 3AM, 4AM è 5AM Significatu Spirituale
- Amparendu Sognu Lucidi? [Clear Dreams Meaning & Steps]
- Significatu spirituale chì sona à l'orechja - E orecchie chì sunanu ...
- Significatu spirituale di e furmicule in casa
- U numeru d'Angelo 333 è u so significatu spirituale - perchè ...