Chì ghjè a Decima? - U rolu di Cristu avà

Qu Es El Diezmo La Funci N De Cristo Ahora







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Chì ghjè a decima?

U decima in u novu testamentu . Tù Chì vulia dì Diu cù a parolla decima ? Hè una vechja parolla inglese chì hè comunmente aduprata in Inghilterra, da trè à quattru centu anni fà. Oghje ùn hè micca adupratu assai, eccettu in a Bibbia. L'antica espressione decima hè cunservata in a traduzzione di Regina Valera .

A parola 'decima' significa in realtà ' decimu '. Un decimu di u tuttu. Hè ben cunnisciutu chì in a nazione d'Israele in i tempi di l'Anticu Testamentu, a ghjente avia da pagà a decima, o pagà un decimu di i so guadagni o salarii. Ma e dumande cume: à quale, cumu, perchè è per ciò chì ogni israelita hà pagatu a decima parenu cunfondà parechji oghje. È l'insegnamentu di u Novu Testamentu per i cristiani nantu à a decima hè capitu solu da pochi.

U rolu di Cristu avà

Parechji ricunnoscenu chì u populu di l'Anticu Testamentu d'Israele hè statu ubligatu à pagà a decima. Hè un decimu di stipendiu o di benefici - puderia esse granu, bestiame o soldi. Ma l'insegnamentu di u Novu Testamentu nantu à a decima hè generalmente mal capitu. Tuttavia, questu insegnamentu hè citatu in parechji posti in u Novu Testamentu. Siccomu hè una questione di sacerdoziu - u Ministru di e Finanze di Cristu.

Cusì hè saggiu di fighjà prima u libru di u sacerdoziu: Ebrei. Si sente assai in a predicazione nantu à un Cristu crucifissu è ancu nantu à un Cristu mortu. Ma ùn si sente guasi nunda nantu à u messagiu ch'ellu hà purtatu da Diu, è ancu menu nant'à u rolu di u Cristu risuscitatu è vivente oghje. U libru di Ebrei palesa u Cristu di u XXu seculu - l'opera è u rolu di u nostru Cristu oghje - u Suvranu Prete di Diu! È questu libru cuntene ancu l'istruzzioni di Diu per finanzià u ministeru di Cristu.

U settimu capitulu hè u decimu capitulu. Parlendu di a speranza cristiana di a vita eterna (chì hè Ghjesù Cristu), cuminciendu à u versu 19 di u capitulu 6, si dice chì sta speranza (Cristu) hè entruta al di là di u velu - vale à dì, u tronu stessu di Diu in u celu - induve (Ghjesù) hè entrutu per noi cum'è precursore, fattu sommu prete per sempre dopu l'ordine di Melchisedec (versu 20).

U Sacerdoziu di u Novu Testamentu

Ghjesù Cristu hè avà u Sommu Prete. Cumpigliemu questu. Ghjesù di Nazaretta hè ghjuntu cum'è un messageru mandatu da Diu, purtendu un missaghju à l'omu. U so messagiu hè u so Vangelu - u Vangelu di Ghjesù Cristu - a bona nutizia annantu à u Regnu di Diu. Dopu ad avè cumpiitu a so missione cum'è messageru, Ghjesù hà pigliatu nantu à ellu a missione di Salvador, paghendu a pena in u nostru postu per i nostri peccati cù a so morte. Ma avemu bisognu di un Salvatore vivu chì ci darà u donu di a vita eterna! Ed hè per quessa chì Diu hà risuscitatu à Ghjesù da i morti.

È dopu Ghjesù cullò in celu, à u tronu di Diu, duv'ellu hè oghje, cum'è u nostru Sommu Sacerdote eternu. Eccu u vostru rolu avà. Prestu, deve assumisce un novu rolu, tornendu à a terra cù tutta a putenza è a gloria di Diu, cum'è Rè di i rè - U so rolu di prete sacerdotale cum'è Signore di i signori. In u so rolu di suvranu sacrificadore Ghjesù si trova in l'autorità cum'è u capu di a Chjesa di Diu, u veru Corpu di Cristu oghje. Hè u Sommu Prete avà è per sempre. È cum'è High Priest, hà una pusizione superiore - una pusizione sopra ogni pusizione sacerdotale - secondu l'ordine di Melchisedek, o, più chjaramente, cù u rolu di Melchisedek.

Ma quale hè Melchisedek? Questu hè unu di i misteri più intriganti in a Bibbia! Basta à dì quì chì Melchisedek era u Sommu Prete di Diu in tempi patriarcali. È Cristu occupa a listessa pusizione avà, tenendu u listessu rangu. Ma u sistema Mosaic era puramente materialisticu, era un sistema carnale. U Vangelu ùn hè statu pridicatu in Israele, nè mancu in altre nazioni. Israele era una cungregazione fisica, micca una chjesa cun persone generate da u Spiritu di Diu.

U sacerdoziu era custituitu da rituali fisichi è ordinanze, sacrifici di sustituzione d'animali, è offerte brusgiate. Questu travagliu fisicu richiede un gran numeru di preti. À quellu tempu u sacerdoziu occupava una pusizione inferiore - era qualcosa meramente umanu - assai inferiore à a pusizione di u sacerdoziu spirituale è divinu di Melchisedec è di Cristu. I preti eranu di a tribù di Levi. È hè statu chjamatu sacerdoziu leviticu.

Un sacerdoziu chì riceve a decima Tuttavia, malgradu esse sottu à u sacerdoziu di Cristu, u sacerdoziu leviticu duvia esse finanziatu. U pianu di finanziamentu di Diu in i tempi antichi, attraversu u Sacerdoziu di Melchisedek, era u sistema di a decima. Stu sistema hè statu mantenutu longu à l'anni in u sacerdoziu leviticu. Passemu avà à u settimu capitulu di Ebrei, induve hè spiegatu u pianu di finanziamentu di Diu. Nutate u paragone trà i dui sacerdozii chì ricevenu a decima.

Prima avemu lettu i primi cinque versi di Ebrei capitulu 7: 4 Per questu Melchisedec, rè di Salem, prete di u Diu Altissimu, chì hè andatu à scuntrà à Abràhamu tornendu da a scunfitta di i rè, è u benedisse, à quale Abràhamu ancu hà datu a decima di tuttu; chì u so nome significa principalmente Rè di ghjustizia, è ancu Rè di Salem, vale à dì, Rè di a pace; senza babbu, senza mamma, senza genealogia; chì ùn hà nè principiu di ghjorni nè fine di vita, ma fattu cum'è u Figliolu di Diu, ferma un prete per sempre. Cunsiderate dunque quantu era questu questu omu, à quale ancu Abraham u patriarca hà datu a decima di u bottinu.

Certamente quelli chì trà i figlioli di Levi ricevenu u sacerdoziu anu u cumandamentu di piglià a decima da u populu secondu a lege ... Cumpigliemu questu. Stu passaghju impurtante di e Scritture principia paragunendu i dui sacerdozii. Innota chì in tempi patriarcali a decima era u sistema chì Diu hà istituitu per u finanziamentu di u so ministeru. Melchisedek era prete.

U patriarca Abràhamu, cum'ellu hè scrittu, sapia è guardava i cumandamenti, i statuti è e lege di Diu (Genesi 26: 5). Cusì essendu, Abràhamu hà ancu pagatu a decima à u Suvranu Prete! Dunque, in questu passaghju, ci dicenu chì da u tempu di Mosè à u tempu di Cristu, i preti di l'epica, i Leviti anu ricevutu a decima da u populu, secondu a legge. Questa era una lege, chì hè stata data da u principiu è hà continuatu finu à u tempu di Mosè. A lege di a decima ùn hà micca iniziatu cù Mosè! Hè u sistema di Diu per u finanziamentu di u so ministeru, chì hà iniziatu da u principiu - da a più antica antichità, in tempi patriarcali. Era una lege. A decima ùn hà micca iniziatu cù Mosè, ma stu sistema hè statu simpliciamente mantenutu durante u tempu di Mosè.

U DICIMU ERA DIANTE A LEGGE MOSAICA

Parechji di quelli chì si basanu nantu à a tesi chì a decima era un ordine solu per u populu d'Israele chì campava sottu a lege, ma chì oghje ùn hà nunda à chì vede cun noi, sò sbagliati: Abràhamu hà fattu a decima di Melchisedec centinaia d'anni prima chì Israele fussi fundatu è centinaia d'anni prima chì a lege li fussi data.

(Ghjenesi 14: 18-21). '' 17 Quand'ellu era di ritornu da a scunfitta di Chedorlaomer è di i rè chì eranu cun ellu, u rè di Sodoma andò à truvallu in a valle di u Salvà, chì hè a valle di u Rè. 18 Allora Melchisedec, rè di Salem è prete di u Diu Altissimu, fece sorte pane è vinu; 19 U benedisse, dicendu: Benedettu sia Abramu di u Diu Altissimu, creatore di u celu è di a terra; 20 è benedettu sia Diu Altìssimu chì hà datu i to nimici in manu. È Abramu li dava a decima di tuttu. ' Ghjacobbu, u nipote d'Abraham, hà ancu decimi centinaia d'anni prima chì a Legge Mosaica sia stata stabilita: '' 22 È sta petra ch'e aghju postu cum'è segnu, serà a casa di Diu; è di tuttu ciò chì mi date, lasceraghju da parte a decima per voi '' (Ghjenesi 28: 22).

A quistione quì hè: quale hà amparatu à Abràhamu è Ghjacobbu nantu à a decima se a Legge Mosaica chì i detrattori di a decima parlanu avà tantu ùn esistia ancu? Ciò mostra chì a decima ùn hè micca nata cù a Legge Mosaica, era una attitudine di gratitudine è di apprezzamentu TOTALE versu Diu, chì hè statu piazzatu da Diu in u core di questi primi omi per quale ellu hè. 400 anni dopu, a Lege Mosaica hè venuta à ratificà è legislà nantu à a decima.

Se guardemu più in daretu, pudemu vede chì Cainu è Abel avianu digià l'abitudine di portà u fruttu di u so travagliu à Diu. L'episodiu di ciò chì hè accadutu è perchè hè accadutu trà Cainu è Abel serà u sughjettu di studiu in u prossimu numeru di a nostra rivista, quì ciò chì vedemu hè l'attitudine di dà una parte di u fruttu di u so travagliu à Diu. A quistione chì seguita hè: quale hà amparatu Cainu è Abel stu principiu sì a Legge Mosaica ùn era ancu quì? Questu hè un principiu UNIVERSALE, datu da Adam è corroboratu à Rivelazione.

GESÙ È U DIMU

Ci sò parechji passaghji in i quali Ghjesù si riferisce chjaramente à a decima, ùn l'abbulisce mai o ùn a dichjara micca obsoleta, ma à u cuntrariu, rimpruverendu à i Farisei per a so mancanza di onestà in l'applicazione di u populu è ùn anu micca fattu. 2.1 Ghjesù ricumanda à i so discìpuli di rispittà a lege imposta da i scribi è i Farisei, è si sà bè chì i Farisei eranu stretti in u cumpiimentu di a lege è in particulare quella di a decima, ma u Signore Ghjesù ùn ne dice nunda. di mancà u rispettu di u mandatu di a decima.

Matteu 23: 1-3: '' Allora Ghjesù hà parlatu à a ghjente è à i so discìpuli, dicendu: 2 I scribi è i Farisei pusanu nantu à a sedia di Mosè. 3 Allora tuttu ciò chì vi dicenu di tene, tenelu è fate; ma ùn fate micca secondu e so opere, perchè dicenu, è ùn fà micca. ' 2.2 In a paràbula di u Fariseu è di u publicanu, u Signore mostra chì in i tempi quandu campava, era decimatu da tuttu ciò chì era guadagnatu: (Luke 18: 10-14) 10 Dui omi cullonu à u tempiu per pregà: unu era Fariseu, è l'altru publicanu.

ondeci U Fariseu, arritti, pricava cun ellu stessu in questu modu: Diu, ti ringraziu chì ùn sò micca cum'è l'altri omi, ladri, ingiusti, adulteri, mancu cum'è stu publicanu; 12 dighjunu duie volte à settimana, Dò a decima di tuttu ciò chì guadagnu. 13 Ma u publicanu, essendu luntanu, ùn hà mancu vulsutu alzà l'ochji versu u celu, ma li hà colpitu u pettu, dicendu: Diu, sia pietosu di mè, un piccatore.

14 A vi dicu chì questu hè falatu in casa soia ghjustificatu davanti à l'altru; perchè quellu chì si esalta serà umiliatu; è quellu chì si umilia serà esaltatu. 2.3. U Signore Ghjesù ùn hà mai attaccatu l'insegnamentu di a decima, ciò chì hà attaccatu hè u cambiamentu di priorità chì i Farisei avianu datu à a decima nantu à altri aspetti spirituali chjave cum'è: ghjustizia, misericordia è fede. È afferma chì entrambi i decimi devenu esse dati è queste 3 cose devenu ancu esse praticate. Questu hè fattu assai chjaru da u Signore in Matteu 23. 2. 3: '' 2. 3 Guai à voi, scribi è Farisei, ipocriti! perchè decimi menta è aneto è cuminu, è lasciate u più impurtante di a lege: ghjustizia, misericordia è fede. Hè necessariu fà, senza piantà di fà què. '

Cuntenutu