VERONICA IN BIBLIA

Veronica Bible







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Veronica in a Bibbia?.

Quistione: Salutu: Aghju assai interessu à sapè quandu Santa Verónica hè celebrata. Deve esse più di unu perchè quandu mi cunsultu, trovu ghjorni sfarenti secondu e fonti dumandate. Inoltre, u mo interessu hè in a Veronica chì hà asciugatu a faccia di Ghjesù in strada per u Calvariu?.

Risposta: Sicondu a tradizione, micca a storia, Veronica (o Berenice) era una donna pia chì stava in Ghjerusalemme. U so nome apparisce per a prima volta in un documentu apocrifu chjamatu L'Atti di Pilatu , chì dice chì durante u prucessu Ghjesù, una donna chjamata Bernike o Berenice (Βερενίκη in grecu oVeronica in latinu) , gridò da luntanu: Aghju suffertu un flussu di sangue, aghju toccu u cunfini di i so panni è sò statu guaritu, à chì i Ghjudei risposenu: Avemu una lege chì una donna ùn pò micca testimunià .

Sensu di u nome Veronica

Veronica hè una Nome latinu per e zitelle .
U significatu hè ` vittoria '
u nome Veronica hè u più spessu datu à e zitelle taliane. A chance hè più di 50 volte chì e ragazze sò chjamate Veronica.

Scena di Veronica in The Passion di Mel Gibson (2004)

Mark 5: 25-34



Bibliugrafia:

A tradizione ci dice chì quandu Ghjesù era in strada per u Calvariu chì purtava a croce, una donna hè diventata tenera è avvicinendusi, si asciugò a faccia cù u so velu. Ghjesù hà permessu, è u so visu era stampatu miraculosamente nantu à u pannu. Ma per cumplicà tuttu un pocu di più, un documentu chjamatu sala di morte spiega u modu in cui Veronica hà ottenutu u ritrattu di Cristu: Ella vulia avè una raprisentazione di u visu di Ghjesù; hà dumandatu u velu nantu à u quale u pittore duveria travaglià è li hà permessu di pinghje u so visu .

Quasi nunda! È continuate à parlà di un Volusianu - menu crudele chè u Volusianu di u Punizione di Salvatore - chì a fece andà in Roma è culà l'hà presentatu à l'imperatore Tiberiu, chì hè statu guaritu appena vistu u visu sacru. Prima di more, Veronica hà da trasmette a reliquia à u papa San Clemente.

Ci hè un documentu apocrifu di u V seculu chjamatu Duttrina di Addai induve si dice chì sta maghjina di u Signore hè stata mandata à a figliola di u rè d'Edessa chì, casualmente, era chjamata Berenice. Questu hè u cuntrariu di ciò chì si dice in u Atti di Pilatu . Chì pensà à tuttu stu disordine? A mio parè, chì tuttu hè una storia pura di vicoli, ma devu ricunnosce chì a teoria hè prevalente induve, mischjendu a storia di u Visu Santu è di a Veronica, hè identificata cù l'emorragia di i Vangeli. Ma in realtà, nunda pò accade cum'è vera scienza.

Eusebio, in u so Storia Ecclesiastica , parlendu di Cesarea Filippu, dice verbatim chì Ùn mi pare micca cunveniente di fà tace una storia chì duverebbe andà à a pusterità. L'emorroidi chì hè stata guarita da a so malatia da u Salvadore si dice chì hè venuta da sta stessa cità; Eccu a so casa è ci hè un memoriale di u miraculu fattu da u Redentore.

Nantu à una roccia davanti à a casa induve hè a stanza di emorroidi, ci hè una statua di bronzu di una donna in ghjinochje è cù e mani tese in una attitudine di implorazione; À u fondu, ci hè un'altra scultura chì riprisenta un omu chì stà avvoltu in un mantellu è chì stende a manu à a donna.

À i so pedi, longu a strada, una pianta di spezie scunnisciute cresce è si alza finu à u bordu di u mantellu di bronzu. Sta pianta hè assai efficace perchè guarisce tutte e malatie. Si dice chì a statua riprisenta à Ghjesù è cusì hè firmata finu à oghje; l'aviamu vistu cù i nostri ochji quandu eramu in quella cità . Sozomeno conta chì sta scultura in onore di u Salvadore hè stata distrutta durante a persecuzione di Ghjulianu l'Apostata.

Questa descrizzione di l'emorroidi inclinata cù e mani imploranti stese è di u Signore chì allarga a so manu puderia fà pensà ch'ella hè quella chì, dapoi a mità di u XV seculu, in Occidente, hè riprisentata cum'è una donna pia chì secca u faccia di u Salvadore quandu eru in strada per u Calvariu.

Tuttavia, nunda ùn autorizeghja à cunfundà o rifiutà a persona di emorroidi - chjamata Bernike (Veronica) in l'anticu settimu capitulu di u Atti di Pilatu -, cù tutte e varianti successive di l'immagine di u Salvatore stampata miracolosamente nantu à un pannu.

Unu hè reale è, assai prubabile, l'altru hè una variante di u primu. L'emorragia esistia cum'è attestanu i Vangeli, ma Veronica ùn pò esse chè una tradizione pia senza una vera basa. È ùn parlemu micca di a cultura francese chì dice chì Veronica era a donna di Zacheu è chì sò tramindui andati in Gallia per predicà u Cristianesimu! Cum'è hè menzionatu in l'Università: Questu hè digià per piglià una nota .

Tuttavia, à u XVIu seculu, u Venerabile Cardinale Baronio - è Baronio di e mo faglie! - hà scrittu in i so annali l'arrivu di Veronica in Roma purtendu sta preziosa reliquia è cusì, hà principiatu a so festa U 4 di ferraghju . San Carlos Borromeo stessu - di quale duvemu scrive - hà cumpostu un mistieru è una messa in ritu ambrosianu.

Ma postu chì à sta storia manca sempre qualcosa di ligatu à qualchì visione mistica chì puderia cunfirmalla, hè ghjuntu in u 1844 quandu una religiosa carmelitana francese chjamata Sister Maria de San Pedro, ebbe un'idea in cui Santa Verónica li apparve pulendu a so faccia à Cristu, chì li hà ancu dettu chì l'atti sacrilegi è e bestemmie d'oghje si aghjunghjenu à a fanga, a polvera è a saliva chì rendenu brutta a faccia di u Salvatore.

Ciò valeva per chì a devozione à a Santa faccia sia stata rinfurzata in parechji lochi europei, principalmente francesi, italiani è spagnoli è chì, ancu, alcune Congregazioni religiose anu fattu riferenza à sta nova devozione, chì hè stata finalmente appruvata da Leone XIII, u 12 lugliu di 1885.

Ovviamente, u nome di Verónica ùn apparisce micca in alcuna di l'antiche martirulugie storiche è ancu in i vechji. In u tema iconograficu, ùn vogliu micca ancu entre, perchè oltre à esse cumplicatu, ùn hè micca u mo forte.

Bibliugrafia:

- VANNUTELLI, P., Sala di stampa web Synoptics , Roma, 1938.

- SPADAFORA, F., Bibliotheca sanctorum volume XII, Città N. Editrice, Rome, 1990

http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Veronica

Cuntenutu