Cunsiglii di cura di l'alivu
U Alivu hè un pianta sempreverde . L'alivu fiurisce solu à bassa temperatura invernale è parechje ore di sole in primavera. I fiori di l'alivu sò di culore crema è cumpariscenu à a fine di maghju, à principiu di ghjugnu. Se a temperatura hè abbastanza alta è l'estate abbastanza longa, ci hè una possibilità di fruttificà è maturà.
Pruprietà
L'alivu esiste dapoi migliaia d'anni è hà probabilmente trovu a so origine in u Paesi mediterranei . Induve l'alivi è oliu d'aliva sò usati in cucina.
Requisiti
L '(alivu) si sente megliu in casa soia in un locu assulanatu in terra argillosa ben drenata, ma pò ancu esse terrenu sabbiosu.
Temperatura
Hè u più sicuru di tene un alivu cum'è pianta di vasca, ma l'alivi più anziani ponu stà fora è sviluppà novi tiri dopu à i danni da u fretu.
Composizione di u terrenu
L'alivi sò à u so più suchjosu quand'elli crescenu in prufonda è terra nutritiva . U tarrenu ideale per un alivu in terra argillosa, ma l'alivi prosperanu nantu à ogni tipu di terra, ancu a rena. U tarrenu ùn deve micca esse troppu bagnatu è idealmente mai asciugà, ancu se l'alivi profondamente radicati ponu sopportà a siccità per un bellu pezzu.
Se necessariu, mischjà u tarrenu di u giardinu cù granuli di argilla o compost per fà u tarrenu più aria. Cum'è alivi in u campu, da u mumentu chì i picculi fiori bianchi si aprenu, fertilizanu a terra ogni mese cù un fertilizante granulatu ( fòrmula 10-10-10 ) o pellet di sterile di vacca seccu. Ùn fertilizà l'alivu dopu à uttrovi.
Arrosu
In e zone di clima caldu, hè necessariu annacquà u vostru alivu 2 à 3 volte à settimana, in particulare in terreni chjari è sabbiosi. Ùn mantenite micca u tarrenu troppu bagnatu, è assicuratevi chì u tarrenu sia almenu 75% seccu prima di innaffià torna l'alivu, chì e radiche sò propensi à pudè. L'irrigazione à goccia hè aduprata in parechji alivi, ma questu riduce a prufundità di e radiche è li face più suscettibili à a siccità. L'alivu deve piglià.
Cumu poda un alivu
In sè stessu, ùn hè micca necessariu podà un alivu, ma a poda di forma pò esse applicata. Per esempiu, si pò podà e cime di i rami più longhi (Rametti di 3-4 anni) di l'alivu per prumove a crescita da a corona, affinchì unu ottenga un arburu pienu. Lasciate almenu rami di l'alivu 20 cm di lunghezza . Preferibile in prugna di primavera , l'alivu per chì a ferita di poda pò chjude durante u stagione di crescita .
Ulivi in vasca o piantatrice
Se vulete lascià u vostru alivu (solu l'alivi più anziani) in una vasca o piantatrice in invernu, hè saggiu di trasplantà l'alivu in una vasca o un contenitore chì hè 1/3 più grande di a vasca in cui l'alivu hè mandatu. Hè cunsigliatu di copre l'internu di u contenitore cù temper o involucru di bolla per impedisce chì a palla di radice si congeli.
In casu di necessità, pudete copre a cima di u tarrenu in u cuntinuu cù 5 cm di corteccia francese, ancu per impedisce chì a palla di a radice si congeli. Un alivu in una tina o piantatrice hè sempre più vulnerabile ch'è un alivu in terra. Hè per quessa chì hè prudente tene un ochju vicinu à i punti seguenti:
Acqua l'alivu dopu un periudu di fretu se u tarrenu hè seccu per via di u fretu.
In casu di ghiaccia estrema, l'alivu pò, se si vole, esse imbulighjatu temporaneamente in feltru è cavu di calore o mangu leggeru.
Quandu u tarrenu in a pignatta si sente seccu à circa 3 cm da a superficia, annacquate l'alivu assai.
Ulivi d'inguernu
Hè u più sicuru di tene un alivu cum'è pianta di vasca, ma l'alivi più vechji (cù una circonferenza di troncu di più di 20-30 cm) ponu stà fora in terra aperta è suppurtà finu à 15 gradi di fretu di breve durata, è sviluppà novi germogli dopu ogni dannu da u fretu. In casu di fretu prolongatu severu sottu à -8 / -10 gradi, avvolge a corona è u troncu di l'alivu cù es.
un manguu chjaru o un cavu di calore chì accendite cù un fretu severu, tirate u feltru o u iuta (materiale traspirante) sopra per prutege l'alivu da i venti di u livante. Eliminate a prutezzione di tantu in tantu è lasciate chì l'alivu si sfiatassi. Eliminate a neve da e foglie. In un invernu umitu, pudete copre a radice di l'alivu cù es.
un pezzu di plasticu o di tavulinu per impedisce chì a palla di radice si bagna troppu durante l'inguernu. Hè di primura chì l'acqua in eccessu pò esse sguttata abbastanza prestu; questu pò esse uttenutu applicendu un stratu di ghiaia o grani idro in u fondu di u foru di piantazione. Cù un alivu in vaso, ci deve esse abbastanza buchi à u fondu di u vasettu per chì l'acqua possa sguttà rapidamente. Hè ancu sàviu di prima applicà un stratu di ghiaia o di granu idru à un alivu in una pignatta per un drenagiu ottimale.
Durante un invernu umitu cù un periodu prolungatu di fretu, un alivu pò perde alcune o tutte e so foglie. Dopu l'invernu, pudete aduprà u vostru unghje per sfrisgià un pezzu di corteccia da u ramu. Sì a zona sottu hè verde, l'alivu pruducerà foglie novi nantu à sti ramoscelli. Pudete fertilizà u vostru alivu in marzu per chì l'arburu pruduce rapidamente foglie fresche.
Ulivi dentru
Se site un alivu à l'internu, sceglite un locu in a stanza induve hè direttamente espostu à a luce di u ghjornu (almenu 6 ore di luce solare à ghjornu). Una finestra assulanata, rivolta à sudu, hè ideale. O mette l'alivu sottu à un lucernario o una lampada UV (per esempiu, in un edifiziu d'uffizii). Assicuratevi chì l'alivu ùn sia micca troppu vicinu à i venti, i radiatori, è troppu vicinu à a finestra, chì pò agisce cum'è una specie di lente di ingrandimentu è frighje e foglie.
L'alivu pò lascià cascà tutte e so foglie dopu ch'ellu sia statu messu in drentu. Questu hè un tipu di reazione di scossa. Se continuate à annacquà è à piglià cura di l'alivu, l'alivu hà da cumincià à furmà foglie novi dopu à qualchì settimana quandu u tarrenu in a pignatta si sente seccu à circa 3 cm da a superficia, innaffia l'alivu assai.
L’alivu averà bisognu di menu acqua d’auturnu è d’inguernu. Queste sò e stagioni in cui l'alivi di solitu ripusanu, ma ùn lascianu micca asciugà a terra cumpletamente. L'alivi in casa sò più suscettibili à l'armi spider (pelusa biancastra in l'arburu) è à l'affidi. Verificate l'alivu una volta ogni duie settimane per sti sintomi. Se ci hè un acaru rossu o afide in l'alivu, pudete cumprà un rimediu in u vostru centru di giardinu per trattà l'arburu. Seguitate l'istruzzioni nantu à l'imballu.
Prublemi cù l'alivi
Quandu e foglie d'ulivu cumincianu à ricciulà è falanu, l'alivu hè troppu umidu. Sì e foglie diventanu gialle è falanu, l'alivu ùn riceve micca abbastanza acqua. Scudo o afidi ponu accade ancu in l'alivu (spessu solu in l'arburi più chjuchi). Se ci hè un acaru di ragnu o afide in l'arburu, pudete cumprà un rimediu in u vostru centru di giardinu per trattà l'arburu. Per fà cusì, seguitate e istruzioni nantu à l'imballu.
Cumu cura di un alivu in una pignatta
Piantà un alivu in una pignatta. Cumu si va? Per un drenagiu currettu, prima, appiicate una strata significativa di grani idru à u fondu di u pote. Poi appiccicate un grande stratu di terrenu mediterraniu. Poi mette l'alivu cù una palla di radice è tuttu in a pignatta. Riempite u spaziu trà a radice è u muru di a pignatta cù terra mediterranea.
Pulsà dinò a terra fermamente. Assicuratevi di finisce circa 3 à 5 cm sottu u bordu di u pote cù a terra in modu chì l'acqua ùn scorri micca sopra u pote durante l'irrigazione. Infine, acqua tuttu bè.
Fertilizà l'alivu in a pignatta
I nutrienti in un vaso di piante finiscenu abbastanza prestu. Dunque, fertilice un alivu durante a stagione di crescita. Pudete fertilizà un alivu in un pote in dui modi. Pudete appiccicà pasticchi di fertilizzanti cù un fertilizante à azzione lenta da marzu intornu à u troncu in terra. Un tali tablet hè abbastanza per una stagione di crescita intera. O pudete alimentà l'alivu ogni mese da marzu à uttrovi cù un fertilizante liquidu per alivi, fichi è agrumi. In u periodu di dorme da a fini di u vaghjimu à marzu, ùn duverebbe più fertilizà un alivu in una pignatta.
Quandu si riposa un alivu
U megliu tempu per ripusà un alivu in prima primavera. E radiche anu tandu tutta l'estate per pruduce una nova crescita. Pigliate una pignatta chì hè una taglia più grande di a vechja. Hè ancu senza dubbiu saggiu di aduprà solu terreni novi è freschi di u Mediterraniu per riputturà. Se ùn pudete micca mette un alivu in un pote più grande per via di a so dimensione, caccià u stratu superiore di terra è poi applicà un novu stratu di terra.
Quandu si poda un alivu
L'iniziu di a primavera, di marzu / aprile, hè u mumentu megliu per pudè un alivu in una pignatta o in u campu. Ancu durante a stagione di crescita, pudete ancu applicà per formà a poda, ma micca assai più tardi à l'iniziu di settembre. Se podate l'arburu dopu à settembre, a nova crescita ùn averà micca abbastanza tempu per indurisce prima di a prima ghjàlle. Sin'à quandu si pò pudè un alivu? Tiri o rami chì anu cresciutu troppu longu ponu esse podati à circa 25 cm, ma di sicuru micca più brevi.
Alivu chì invierna in tazzi
Per a cura di un alivu in vaso in l'invernu. Vede l'alivu di prutezzione di u fretu.
Cuntenutu
- Cunsiglii di cura di l'alivu
- Pruprietà
- Requisiti
- Temperatura
- Composizione di u terrenu
- Arrosu
- Cumu poda un alivu
- Ulivi in vasca o piantatrice
- Ulivi d'inguernu
- Ulivi dentru
- Prublemi cù l'alivi
- Cumu cura di un alivu in una pignatta
- Fertilizà l'alivu in a pignatta
- Quandu si riposa un alivu
- Quandu si poda un alivu
- Alivu chì invierna in tazzi