Significanza di l'alivu in Bibbia

Significance Olive Tree Bible







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Significanza di l'alivu in Bibbia

Significanza di l'alivu in a Bibbia . Chì simbulizeghja un alivu.

L'alivu hè un simbulu di pace, fertilità, saviezza, prosperità, salute, furtuna, vittoria, stabilità è tranquillità.

Grecia antica

L'alivu hà un rollu fundamentale in u urigine mitica di a cità di Atena . Sicondu a legenda Atena, a dea di a Sapienza, è Puseidonu, u diu di u Mare, disputavanu a suvranità di a cità. I dii Olimpichi anu decisu chì avarianu attribuitu a cità à quellu chì hà pruduttu u megliu travagliu.

Puseidonu, cù un colpu di tridente, hà fattu un cavallu cresce fora di u scogliu è Atena, cù un colpu di lancia, fece spuntà un alivu pienu di frutti. Stu arburu hà avutu a simpatia di i dii è a nova cità hà ricevutu u nome di Atene.

A causa di stu mitu , in a Grecia antica u ramu d'alivu raprisentava a vittoria , in fattu e curone di rami d'alivi sò stati attribuiti à i vincitori di i Ghjochi Olimpichi.

Religione cristiana

A Bibbia hè piena di riferimenti à l'alivu, u so fruttu è l'oliu. Per u Cristianesimu hè un arburu emblematicu , postu chì Ghjesù si truvava è pregava cù i so discìpuli in un locu mintuvatu in i Vangeli cum'è Getsemani, situatu annantu à u Munti di l'Olivi . Pudemu ancu ricurdà u storia di Noè , chì hà mandatu una culomba dopu à u diluviu per sapè se l'acqui s'eranu ritirate da a faccia di a Terra. Quandu u induve hè vultatu cù un ramu d'alivu in i so becchi, Noè hà capitu chì l'acque s'eranu calate è a pace era stata ristabilita . Dunque, a pace hè simbulizata da una culomba chì porta un ramu d'alivu.

Versu biblicu di u ramu d'alivu

L'alivu era unu di l'arburi i più preziosi per l'antichi Ebrei. Hè mintuvatu per a prima volta in e Scritture quandu a culomba hè vultata in l'arca di Noè chì porta un ramu d'alivu in u so beccu.

Ghjenesi 8:11, NVI: Quandu a culomba si ne hè vultata a sera, ci era in u so beccu una foglia d'oliu appena spennata! Tandu Noè hà saputu chì l'acqua s'era ritirata da a terra.

Religione ebraica

In a religione ebraica hè l'oliu chì ghjoca un rolu impurtante cum'è simbulu di Benedizione Divina . In a Menora , i candelabri à sette branche, i Ghjudei adupranu oliu d'aliva . L'antichi Ebrei usavanu l'oliu per cerimonie religiose, sacrifici, è ancu per ungere sacerdoti.

Religione musulmana

Per i musulmani, l'alivu è u so oliu sò allegoricamente legati à u Luce di Diu chì guida l'esseri umani . Dopu à a cunquista di Al-Andalus, i musulmani anu trovu parechje piantazioni d'alivi è prestu anu scupertu i benefizii di st'arburu è di i so derivati. Inoltre, anu purtatu innuvazioni à l'agricultura, in fattu, a parolla mulinu à oliu (attualmente, u locu induve l'olive sò purtate per a trasfurmazione in oliu) vene da l'arabu al-masara, a stampa .

Simbulugia di l'alivu è di u so fruttu

  • Longitudine o immortalità: l'alivu pò campà più di 2000 anni, hè capace di resiste à cundizioni assai avversi: fretu, nevicata, calore, siccità ecc. è darà sempre frutti. E so foglie sò constantemente rinuvate è risponde assai bè à l'innesta. Per tuttu què hè ancu un simbulu di resistenza.
  • Guariscenza: l'alivu, u so fruttu è l'oliu sò sempre stati cunsiderati chì anu pruprietà medicinali, assai di i quali sò stati dimustrati cun prove scientifiche. In fattu, in tutte e civilisazioni sopra menzionate, l'oliu hè adupratu per trattà certe malatie è, ancu, per a bellezza è i cosmetichi.
  • Pace è riconciliazione: comu dissimu prima, a culomba cù u ramu d'alivu hè firmata un simbulu innegabile di pace. In fattu, in alcune bandiere di paesi o d'organizazioni pudemu vede un ramu d'alivu, forse quellu chì ti sona u più hè a bandera di e Nazioni Unite. Ancu in l'Eneida si dice cumu Virgiliu usa u ramu d'alivu cum'è simbulu di riconciliazione è d'accordu.
  • Fertilità: per l'Illenesi, i discendenti di i dii nascenu sottu à l'alivi, allora e donne chì vulianu avè figlioli avianu da dorme sottu à a so ombra. In fattu, a scienza attualmente investiga se u cunsumu d'oliu d'oliva benefica, frà parechje cose, l'aumentu di a fertilità.
  • Vittoria: Atena li rende stu tributu surtendu vittoriosu da a lotta cù Puseidonu è, cum'è noi l'avemu mintuvatu, a corona d'aliva era data prima à i vincitori di i Ghjochi Olimpichi. Questa usanza hè stata cunservata cù u tempu è pudemu vede cumu micca solu in i ghjochi i vincitori sò attribuiti a corona d'aliva, ma ancu in altri sporti cum'è ciclismu o motociclette

Usu figuratu

L'alivu hè adupratu figurativamente in u Bibbia avè un simbulu di produttività, bellezza è dignità. (Ghjeremia 11:16; Osea 14: 6.) E so rame eranu trà quelle aduprate in a festa di a casetta. (Nehemiah 8:15; Leviticus 23:40.) In Zaccaria 4: 3, 11-14 è Revelazione 11: 3, 4, l'alivi sò ancu usati per simbolizà l'unti è testimoni di Diu.

Dapoi u principiu di a creazione in u libru di genesi, l'Olivu hè statu di grande impurtanza assai al di là di u so fruttu. Era un ramu d'alivu chì a culomba hà purtatu à Noè in l'arca.

Hè statu u primu arburu à spuntà dopu à u Dilluviu è hà datu à Noè speranza per l'avvene. Gen. 8:11

In Mediu Oriente, l'Olivu cù i so frutti è u so oliu hà ghjucatu un rolu impurtante in a vita d'ogni ghjornu di e persone è facia parte di i bisogni di a so dieta primaria ancu per i più poveri.

L'oliu Olivo hè citatu parechje volte in a Bibbia cum'è carburante per lampade è per usi in cucina. Es. 27:20, Lev. 24: 2 Hà avutu scopi medicinali oltri oliu per unzione in cerimonie di cunsacrazione Esempiu 30: 24-25 . Era a materia prima per a fabricazione di sapone cumu si cuntinueghja oghje.

Alivu in Bibbia

L'alivu era senza dubbitu una di e piante più preziose di i tempi biblichi , impurtante quant'è a vigna è u ficu. (Ghjudici 9: 8-13; 2 Re 5: 26; Habacuc 3: 17-19.) Apparisce à u principiu di u registru biblicu, perchè, dopu à u Dilluviu, una foglia d'ulivu chì purtava una culomba disse à Noè chì L'acque si eranu ritirate. (Ghjenesi 8:11.)

L'alivu cumunu di a Bibbia era unu di l'arburi i più preziosi di u mondu anticu . Oghje, in alcune parti di u Terra Santa , i tronchi grisgi intricciati cù i so rami rigidi è e foglie coriate sò l'unichi insight considerevuli di l'arburi è si trovanu in boschetti pittoreschi in a valle di Shechem, è in e pianure fenicie di Gilead è Moré, per menziunà solu uni pochi di lochi prominenti. Righjunghja una altezza da 6 à 12 m.

L'alivu (Olea europaea) abbonda nantu à e pendite di e muntagne di Galilea è Samaria è in l'altupiani centrali, è in tutta a regione mediterranea. (De 28:40; Giu 15: 5) Cresce nantu à un terrenu rocciosu è grassu, troppu seccu per parechje altre piante, è pò sopportà e siccità frequenti. Quandu l'Israeliti anu lasciatu l'Egittu, li sò stati prumessi chì a terra ch'elli andavanu era una terra d'oliu d'oliva è di mele, cù 'vigne è alivi chì ùn avianu micca piantatu'.

(De 6:11; 8: 8; Jos 24:13.) Cum'è l'alivu cresce lentamente è pò piglià dece anni o più per cumincià à pruduce boni culturi, u fattu chì st'arburi fussinu dighjà cresciuti in terra era un vantaghju essenziale per L'Israeliti St'arburu pò ghjunghje à età eccezziunale è pruduce frutti per centinaie di anni. Si crede chì alcuni di l'alivi in ​​Palestina sò millenarii.

In a Bibbia, l'alivu d'oliu raprisenta u Spìritu di Diu. I Jn. 2:27 È in quantu à voi, l'unzione chì avete ricevutu da L'abitanti in voi, è ùn avete micca bisognu di nimu per amparalli; ma cum'è a so unzione vi insegna di tutte e cose, è hè precisa è micca una bugia, è cum'è ellu vi hà amparatu, restate in ellu. Ellu

avia un ligame speciale cù a royalità quandu era usatu cum'è un elementu per unghje i rè. I Sam 10: 1, I Kings 1:30, II Kings 9: 1,6.

In i tempi di l'Anticu Testamentu, ci era tantu oliu d'oliu in Israele chì u Rè Salomonu pruduce per l'esportazione. I Rè 5: 11 ci dice chì Salomone hà mandatu u rè di Tiru 100 000 galloni d'oliu d'oliu. In u Tempiu di Salomone, i cherubini di l'arca eranu fatti di legnu di l'alivu è cuparti d'oru. I Re 6:23 . È e porte interne di u Santuariu eranu ancu fatte di legnu d'ulivu.

U monte di l'Olivi, in a parte orientale di a Cità Vechja di Ghjerusalemme, era pienu d'ulivi, era quì chì Ghjesù passava a maiò parte di u so tempu cù i discìpuli. U Giardinu di Getsemani chì si trova in a parte bassa di a muntagna in ebraicu significa letteralmente pressa d'aliva

In u Mediu Oriente, l'Olivi sò cresciuti in gran quantità. Sò cunnisciuti per a so resistenza. Crescenu in cundizioni assai varie - in terra rocciosa o assai fertile. Puderanu affruntà u sole d'estate abbracciante cù poca acqua; sò guasi guasi indistruttibili. Salmi 52: 8 Ma sò cum'è un alivu verde in a casa di Diu; In a misericordia di Diu, aghju fiducia per sempre è sempre.

Qualunque sia a cundizione: fretu, caldu, seccu, umitu, petricosu, sabbiosu, l'alivu sempreverde camparà è pruducerà frutti. Si dice chì ùn si pò mai tumbà un Ulivu. Ancu quandu u tagliate o brusgiate, novi germogli emergeranu da e so radiche.

I passaggi di e Scritture ci ricordanu chì cum'è l'alivu, indipendentemente da e cundizioni di vita, duvemu stà fermi in presenza di Diu. –Sempre verdi (fideli) è chì portanu frutti.

Puderanu cresce da a radica è durà finu à 2000 anni; ci vole finu à 15 anni per dà a vostra prima bona racolta secondu e vostre cundizioni di crescita, in cundizioni di siccità pò piglià finu à 20 anni per i primi frutti. Ùn furnenu micca un rendimentu elevatu quandu sò cultivati ​​da e sementi. Cum'è a vigna richiede a radica di a mamma, cusì ancu l'alivu.

Sò assai prolifici quandu sò innestati à una radice esistente. Pudete innistà un altru arburu da un budu di un annu è innestallu in a so corteccia è diventà un ramu. Una volta chì u ramu hè cresciutu abbastanza, pò esse tagliatu in sezioni di 1 m. è esse piantatu in terra, è hè da queste piante chì alivi eccellenti ponu esse cultivati.

U puntu assai interessante hè chì sta branca chì hè stata tagliata è dopu innestata vene à pruduce assai più frutti chè s'ella fussi stata lasciata intatta.

Què ci ramenta ciò chì dice a Bibbia; I rami naturali simbulizanu u populu d'Israele. Quelli chì si sò alluntanati da quella relazione cun Diu sò stati strappati. I cristiani sò rami salvatichi chì sò stati innestati trà rami naturali per sparte cun elli a radica è a linfa di l'alivu, chì Diu hà stabilitu. Ma sì alcuni di i rami sò stati strappati, è voi, essendu un alivu salvaticu, site innestatu trà di elli è avete fattu participà cun elli di a ricca suva di a radica d'ulivu, Stanza. 11:17, 19, 24.

Ghjesù hè quellu chì puderia esse chjamatu a radice madre, chì hè riferita da u prufeta Isaia, Is. 11: 1,10.11 (parlendu d'Israele è di u ritornu di e branche chì sò state strappate è innestate in u so troncu naturale)

1 È hà da nasce un colpu di u troncu di Ghjesse, è un troncu di e so radiche darà fruttu.

10 Succederà quellu ghjornu chì e nazioni anderanu à a radice di Ghjesse, chì serà messu in segnu per i populi, è a so dimora serà gloriosa. 11 Tandu accadrà quellu ghjornu chì u Signore hà da ripiglià di novu cù a so manu, per a seconda volta, u restu di u so pòpulu chì hè statu lasciatu in Assiria, Egittu, Patroni, Cusch, Elam, Sinar, Hamat è da u isuli di u mare.

L'alivu d'alivu pò campà per migliaia d'anni è hè un esempiu eccellente di perseveranza, stabilità è frutti abbundanti. Simu ligati à Israele per mezu di a radica, è hè cum'è u nostru arburu genealogicu. U nostru in Cristu ùn pò stà solu s'ellu ùn hè sustinutu da quellu arburu.

In Isaia 11:10, amparemu chì u Root di Jesse è u vechju alivu sò unu è sò listessi.

In u libru di Revelazione, 22:16, Sò a radice è a prole di David, a stella luminosa di a mattina. A radica di l'arburu hè u Messia, chì noi cristiani cunnoscimu cum'è Ghjesù.

Cuntenutu