Chì hè l'unica razza di cane specificamente menzionata in a Bibbia?

What Is Only Dog Breed Specifically Mentioned Bible







Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi

Chì hè l'unica razza di cane specificamente menzionata in a Bibbia?

Greyhound in a Bibbia. L'unica razza di cane chjamata per nome in a Bibbia hè u levriero ( Pruverbii 30: 29-31, Versione King James ):

Ci sò trè cose chì vanu bè, iè, Chì sò piacevuli à andà; Un lione, chì hè u più forte trà e bestie è ùn si alluntana di nimu; Un ghjacaru; Una capra dinò.

U Greyhound o megliu u ghjacaru hè una di e razze di cani più vechje. Hè u solu razza di cane mintuvatu in a Bibbia è parechji di Di Shakespeare travaglia è hè u prutagunista di a famosa introduzione di Don Chisciotte . Ancu u Cane Simpsons , L’aiutu di Babbu Natale , hè un ghjacaru.

Precedentemente una razza riservata à a nubiltà è à a reale, Cleopatra, per esempiu, si circundava di levrieri, cum'è si riflette in certi ieroglifici di l'anticu Egittu.

Ci sò dece razze di cani, frà i quali si trova u levriero spagnolu.

Per parechji anni è, purtroppu, ancu oghje, u levre spagnolu hè una razza estremamente sfruttata è abusata, soprattuttu perchè anu condizioni fisiche è fisiologiche uniche, u so usu cum'è cane di caccia, è, da u mo puntu di vista, chjamatu tortu cultura .

U Greyhound hè a razza di cane più veloce è unu di l'animali più veloci di u pianeta. Questu hè perchè hà un scheletru chjaru, una colonna assai flessibile, è membri assai lunghi. Tutte queste qualità, in più di a so magrezza, permettenu di ghjunghje à velocità di trà 60 è 70 km / h.

Ma ci sò assai fatti più stupenti in sta razza:

  • Nuddu dubbita di a spettacolarità di un ghjacaru in corsa mentre corre; passa 75% di u tempu in aria.
  • I levri anu un ematocritu più altu ch'è l'altri cani; vale à dì, anu un numeru più altu di globuli rossi, cusì ponu mandà più ossigenu à i so musculi per risponde à a so dumanda quand'elli correnu.
  • A so coda longa è fina serve di timone, chì li permette di cambià di direzzione rapidamente.
  • A forma di a so testa è a pusizione di i so ochji li rendenu ancu unichi. Anu un campu di vista 270 °; questu li rende capaci di vede l'uggetti situati quasi daretu. Puderanu ancu vede ogetti à più di 800 metri di distanza è, per via di a so visione stereoscopica, ponu vede quelli chì sò in muvimentu megliu cà quelli chì fermanu statichi. Anu ancu un nasu privilegiatu.
  • Grazie à una fantastica eredità genetica, godenu di una salute eccellente in termini di malatie ereditate è congenite. Anu una temperatura di u corpu superiore à a media è un gruppu di sangue universale, chì li rendenu perfetti donatori di sangue.
  • Sè vo fighjate bè, ùn ponenu micca i quarti di daretu quand'elli si pusanu. Ciò hè dovutu à a lunghezza di i so membri è a so struttura ossea. Hè per quessa ch'elli ùn stanu micca troppu longu; hè una pusizione chì ùn trovanu micca cunfortu.
  • Anu una pelle fragile è, in a maiò parte di i casi, capelli corti, chì li rendenu assai vulnerabili à u fretu.

Ma u megliu di sta razza hè u so caratteru. U Greyhound hè eccezziunale affettuosu, fidu, nobile. Amanu esse in a casa, accucciati vicinu à noi. Un divanu è una manta sò per elli un paradisu. Spettaculari, belli, eleganti è puliti, sò cani magnifichi per fà parte di a famiglia. Silenziu, ubbidiente, intelligente. Un pocu testardu è ladri, ma cù una tenerezza senza paru.

I cani sò i soli animali di a Tora chì anu ricevutu una ricumpensa per e so azzioni. Quandu i schiavi ebrei fughjenu da l'Egittu, hè scrittu: Nisun cane abbaghjava (Esodu 11: 7). Cum'è una ricumpensa per questu, Diu hà dettu: ... è carne in u campu ùn manghjerete micca, a ghjittarete à u cane (Esodu 22:30; Mejilta). Tuttavia, l'affettu di Diu per l'animali ùn hè micca limitatu solu à u megliu amicu di l'omu. L'amicizia si estende ancu à l'insetti.

U Rè David hà amparatu st'insegnamentu quandu hà dumandatu quale hè u scopu di creature maligni cum'è e ragne. In seguitu, Diu hà creatu un avvenimentu induve una rete di ragni hà salvatu a so vita, insignendu u più grande di i rè d'Israele chì ogni criatura hà u so scopu (Midrash Alpha Beta Women of-Ben Sira 9).

U Talmud insegna chì a ragione per chì Diu hà creatu l'animali prima di creà l'omu - u sestu ghjornu di a creazione - era di insegnà à l'umiltà l'umani in modu chì capiscenu chì ancu a più chjuca zanzara pò esse più degna di vita (Sanedrinu 38a).

Cusì si puderia inferisce da quì chì Diu ama efficacemente i cani. È ancu u restu di e so creature. Avà, questu si manifesta in attivismu praticu per l'animali, o hè solu un valore generale è indefinitu di u ghjudaisimu?

A lege ebraica hè piena di esigenze di cura di l'animali. Per esempiu, alcune leggi proibiscenu di fà soffre l'animali (Késef Mishne, Hiljot Rotzéaj 13: 9) è chì ci impone di manghjalli cun amore (Igrot Moshe, Even HaÉzer 4:92) è impediscenu di esse fatti travaglià in eccessu (Joshen Mishpat 307: 13).

Avemu vistu da queste è altre leggi finu à quandu a Torah va per assicurà a cura curretta di l'animali. Ancu quandu ci vole à tumbà un animale per nutrisce a so famiglia, parechje leggi ebraiche valenu per assicurà chì a morte di l'animale sia rapida è indolora (Guida di u Perplexed III: 48).

Una idea chì pudemu piglià da a Torah riguardu à chì Diu hà fattu animali hè chì sò stati creati per sprime a gloria di u Creatore (Pirkei Avot 6:11). L'immensa diversità è bellezza di l'animali ci portanu à apprezzà u Creatore, ancu di più, purtendu ci à esclamà: Quantu hè grande a Tua opera, Signore! (Salmu 92: 5).

Si puderia dì chì u Creatore ci hà ancu piazzatu, i discendenti d'Adamu è Eva, in u so bellu giardinu affinchì pudemu esse i curatori di u Giardinu di Diu è tutti l'animali chì ci sò (Genesi 2: 19-20 ).

L'umanità hè stata creata l'ultimu ghjornu di a creazione perchè l'essaru umanu hè u culmine di a natura; simu l'esseri chì sò stati creati à l'imaghjina di Diu (Ghjenesi 1:27). Quandu usemu u nostru liberu arbitru cun responsabilità, agendu cun compassione è sensibilità, diventemu cum'è Diu, cum'è hè scrittu: Cum'è ellu hè compassionevule, duvete ancu esse compassionevuli. Cum'è ellu hà ragiò, duvete ancu avè ragiò (Midrash Sifri Deuteronomy 49b). Quandu travagliamu noi stessi per diventà più raffinati spiritualmente, rendemu utile u nostru titulu di custodi di u mondu.

Simu i guardiani di u bellu mondu di Diu è di tutti l'animali in questu.

Immaginate u missaghju chì riceve un zitellu quandu babbu è mamma li insegnanu chì Diu vole chì tutti i nostri animali sianu alimentati davanti à noi (Talmud, Brachot 40a). Immaginate u messagiu chì u vostru figliolu riceve quandu mamma è babbu li insegnanu chì Diu ci guarda vede se simu compassionevuli di l'animali intornu à noi (Talmud, Baba Metzia 85a). È imaginate u messagiu chì demu à i nostri figlioli quandu dicemu chì per esse veramente diretti è spiritualmente cumpleti, duvemu cultivà una sensibilità versu l'animali, cum'è hè scrittu: Una persona ghjusta cunnosce i bisogni di u so animale (Proverbi 12:10).

Forse hè per quessa chì Diu hà fattu Nóaj custruisce un'arca per salvà tutti l'animali durante u Dilluviu. Dopu tuttu, Diu puderia facilmente fà un miraculu chì mantene l'animali senza chì Nóaj abbia da schjavà 40 ghjorni è 40 notti assistendu à ogni animale in l'arca è ancu spartendu a so preziosa tavula cun elli (Malbim, Genesi 6:21).

Puderiamu dì chì questu era precisamente per mette in risaltu chì a nostra rispunsabilità cum'è caregivers di u giardinu ùn hè finita cun Adamu è Eva, ma hè una responsabilità essenziale di l'umanità per tutta l'eternità. Inoltre, si puderia ancu dì chì u modu in cui trattemu l'animali hè un riflessu di u modu in cui trattemu e persone.

In a Torah, vedemu sempre è di novu a storia di un pastore dedicatu chì hè sceltu da Diu per guidà a banda di u populu ebreu dopu avè dimustratu a so dedicazione à a so banda di pecure (Midrash, Shemot Rabba 2: 2). Un barometru di a sensibilità chì avemu versu l'altri hè u modu di trattà l'animali intornu à noi. Questa enfasi nantu à a cura di l'animali ci pò nutrisce sentimenti chì, à a fine, ci cundurranu à desiderà u bè à tutta l'umanità.

Infine, ci hè un'idea affascinante chì a Torah ci insegna: l'animali ponu serve da maestri. Ci sò qualità chì Diu hà messu in l'abitudine istintive di l'animali chì ponu inspirà l'umani à alzassi in a realisazione spirituale. Per esempiu, a prima lege di u Codice di Lege Ghjuda hè:

Rabbi Yehuda ben Teima hà dettu: «Siate putenti cum'è un leopardo, leggeru cum'è un acula, veloce cum'è un cervu è forte cum'è un lione per fà a vulintà di u vostru Babbu Celestiale» (Avot 5: 20).

Curiosamente, questu hè parte di a prima lege in u libru di lege giudaica. Questa idea pò esse apprezzata pienu in una dichjarazione da Rabbi Iojanán:

Se a Torah ùn era micca stata consegnata, averiamu pussutu amparà a mudestia di u misgiu, l'onestà di a furmica, a castità di a culomba, è e bone manere di u gallu (Talmud, Eruvin 100b).

Forse pudemu amparà da u cane u putere di devozione, lealtà, o ancu avè una attitudine pusitiva.

Concluderaghju cun l'insignamentu nantu à u megliu amicu di l'omu: u cane. U notevule capu ebraicu di u XVIu seculu, u Maharshá, dice chì u cane hè una criatura d'amore. Dunque, a parolla ebraica per cane hè luce , chì deriva etimologicamente da kuló liver «Di core» (Rav Shmuel Eidels, Jidushei Hagadot, Sanedrinu 97a).

Avà, arricurdatevi chì Diu hà incaricatu Adamu è Eva di dà à tutti l'animali di u mondu i so nomi ebrei (Genesi 2: 19-20). Quandu anu fattu sta cunnessione persunale cù e bestie di a terra, i nomi ch'elli anu sceltu avianu una precisione prufetica per incapsulà l'essenza di ogni animale in un nome chì palesa a so anima (Bereshit Rabba 17: 4).

Tandu, si pò strappà da questu chì u nome ebreu di u cane hè statu sceltu precisamente per indicà l'anima amatrice di sta bella criatura.

Allora iè, Diu ama efficacemente i cani. È duvemu amà ancu elli.

24 curiosità nantu à i levri

Oghje vulemu sparte cun voi ste 24 curiosità nantu à i levrieri.

1. Hè u cane u più veloce di u mondu è unu di l'animali i più veloci di u pianeta.

2. Ponu ghjunghje à vitezza trà 60km / he 69km / h.

3. Mentre sò in corsa, i levri passanu finu à u 75% di u tempu in aria mentre correnu.

4. I Greyhounds anu un numaru più altu di globuli rossi cà qualsiasi altra razza di cane, chì li permette di mandà più ossigenu à i so musculi è di corre più prestu.

5. A coda di u Greyhound agisce da timone mentre corre.

6. Ponu rilevà ogetti chì sò più di 800 metri!

7. I Greyhounds anu una gamma di visione di 270º, chì significa chì i levrieri ponu rilevà oggetti chì si trovanu daretu.

8. I Greyhounds anu una visione stereoscopica, questu li permette di vede oggetti in muvimentu megliu cà quelli chì stanu.

9. U Greyhound hè forse a razza di cane a più sana in termini di sviluppu di malatie ereditarie o di predisposizione genetica.

10. Alcuni levrieri ponu dorme cù l'ochji aperti.

11. I levri anu una temperatura di u corpu più altu ch'è qualsiasi altra razza di cane.

12. Anu un gruppu di sangue universale è grazia à quessa, sò qualchì volta aduprati cum'è donatori per salvà a vita d'altri cani.

13. Anu una grande capacità di saltà. Ci sò e descrizzioni di un campione chì hà saltatu 9,14 metri.

14. A maiò parte di i levri anu difficultà à pusà direttamente in terra o a trovanu assai scomoda.

15. U pelu di Greyhound pò esse finu à 18 sfarenti culori sani è più di 55 cumbinazioni trà elle.

16. Oghje ghjornu, u grisgiu hè u culore u menu standard di Greyhound perchè, in un certu tempu, i greyhounds eranu creduti più lenti è currianu menu di l'altri, allora nimu li vulia.

17. I Greyhounds, in termini di temperamentu, sò incredibilmente affettuosi, delicati, rilassati è assai ubbidienti, lascendu à tutti quelli chì cunnoscenu un levrier sorpresu per a prima volta.

18. A maiò parte anu un istintu di caccia assai altu chì si sveglia cù a minima probabilità di agisce cum'è un predatore.

19. Parechji parsunaghji famosi, cum'è Cleopatra, Al Capone, Frank Sinatra, Leonard Nimoy è Enrique VIII, frà altri, pussedenu i levri in tutta a storia.

20. Shakespeare ammenta i levrieri in 11 di e so opere.

21. U Greyhound hè citatu in a frase introduttiva di u famosu travagliu di Don Chisciotte in più di numerosi detti Españolé s.

In un locu in La Mancha, chì ùn vogliu micca ricurdà u nome, ùn hè statu tantu tempu chì un cavaliere di i lancieri in u cantieru navale, proverbiu, roccia magra è corridore di levrieri campavanu.

22. Anticamente, u Greyhound era riservatu solu à i nobili, à l'aristucratici, è di sicuru, à a royalità.

23. Hè l'unica razza di cane chjamata esplicitamente in a Bibbia.

24. I levri sò assai dipendenti. Quandu diventate un pruprietariu di levriere, ùn vi maravigghiate micca quandu entri vulendu avè un altru, è un altru è un altru ...!

Cuntenutu