Chì dice a Bibbia di manghjà sanu ?, Cù i Versi nantu à a nutrizione
Aghju una grande tristezza cù l'avanzata eccessiva di fast food è obesità in i nostri paesi. Più avemu prugressu, prosperà, è avemu acquisti, u più grassu avemu. U fast food ci invade. Ma a colpa diretta ùn hè micca fast food, ma vuluntà umana. Permettemu di esse guidati da i nostri desideri. Parechje chjese insegnanu chì pudemu manghjà qualcosa, chì Diu ùn ci dice micca o ùn ci dà leggi nantu à l'alimentu. Ma hè sbagliatu.
Tuttavia, a Bibbia ci insegna una verità, chì nisun umanu pò evità. Insegna i principii nantu à a salute è a malatia, chì hè inevitabile in a vita umana.
U PRINCIPIU DI A MALALDIA
Ogni omu sapi chì l'antonimu per a salute hè una malattia. A parolla hè cusì negativa chì ci vuleria ancu à stirpalla da a nostra lingua. Ma hè dolorosamente reale in a nostra vita. A semplice influenza di l'inguernu hè u ricordu cuntinuu chì simu malati. Ùn pudemu mancu impedisce chì a gripe ci ghjunghje.
Hè in Genesi chì a parolla malatia hè menzionata per a prima volta, è hè liata à u statu cadutu di l'essere umanu. Genesi 2:17 dice: Ma di l'arburu di a cunniscenza di u bè è di u male ùn ne manghjerai micca, perchè u ghjornu chì ne manghjerai morirete sicuramente. L'avvertimentu divinu per l'omu novu creatu hè chì a disubbidienza cunduceria à a morte.
Questa hè a prima menzione di a malatia. L'ultima fase di u versu, sarete sicuramente morti, utilizza un enfasi ebraica induve a parolla hè ripetuta per forza: sicuramente morrerete. A parolla more, in questu casu, pò esse tradutta cum'è morente, chì significa un prucessu durante a vita di un omu finu à a so morte fisica. E in fattu, questu hè u prucessu inevitabbile.
A vichjàia hè u risultatu di u peccatu è di e malatie chì l'accumpagnanu. A prerogativa divina di a disubbidienza hè stata cumpleta à a lettera. Ch'ella manghji currettamente o micca, saremu malati; a differenza hè chì u Signore Ghjesù, in a so cumpassione, ci dà un modu di vita chì hè accettabile, cumpletu, se u rispettemu in i so principii.
Quandu Adamu è Eva anu peccatu, a sintenza divina fermava: In u sudore di a to fàccia manghjarè u pane finu à u ritornu in terra; perchè da questu l'hai pigliatu: per polvera sì, è tornerai in polvere (Gen. 3:19). A morte hè inevitabbile; cusì hè a malatia chì l'accumpagna. Diu dice in Rumani 3:23 chì simu tutti peccatori è simu luntani da ellu.
Se pigliemu stu testu cù Esodu 15:25, chì dichjara chì Ghjehova hè u Guaritore d'Israele, hè evidente chì ci saremu malati. U Novu Testamentu dice chì Ogni bonu rigalu è ogni rigalu perfettu appartenenu à quellu chì hè u più altu, chì discende da u Babbu di e luci, cun quale ùn ci hè variabilità o ombra di girata (Ghjas 1:17).
È luntanu da u nostru Salvatore Ghjesù Cristu, ùn truvemu micca salute, solu malatia. E in fattu, per esse falatu cortu di a so gloria, falemu cortu di i benefici chì a so persona offre, chì includenu a salute.
Ma Diu, chì hè pienu di misericordia, ci offre una alternativa fattibile à a vita sana fisicamente, una vita induve ellu è i so principii ci cunducenu à una vita sana. Ùn significa micca chì ùn ci ammaleremu micca, ma chì ùn ci cascheremu micca seriamente. I principii biblichi sò lenti di vista, è ci portanu à una vita sana degna di a Chjesa di Cristu.
U PRINCIPIU DI SALUTE
Ogni volta chì menzionemu u sughjettu di a salute, l'essere umanu si concentra nantu à a so malattia fisica. Tuttavia, à Diu, a malatia nasce in u peccatu; in altre parolle, hè una malatia spirituale chì dannu u corpu fisicu di una persona. Hè u risultatu di esse luntanu da u nostru Babbu Diu.
Biblicamente parlendu, a parolla salvezza hè in realtà sana, è duve vene u termine grecu Soteria, si riferisce à a salute spirituale di l'essaru umanu, perchè u spiritu è l'anima umani sò morti, malati, è luntanu da a Fonte di a Vita. A parolla malatia ùn hè aduprata solu per u corpu, ma per tuttu ciò chì hè anormale, sia fisicu sia spirituale.
A Bibbia adopra u termine salute in parechji testi, in particulare in a Queen-Valera di u 1909. Ma dighjà l'anni 60 è u KJV anu versatu a salvezza di u tempu, chì, ancu se ùn hè micca cuntrariu, in parechji passaghji, ùn hè micca cumpresu cumu si deve esse. A parolla salute, tuttavia, sustene a guarigione spirituale è à le volte fisica.
Oghje a parolla salvezza hè aduprata solu per a salvezza di l'anima, ma esclude a guarigione di u corpu. Ma a parolla greca soter ùn hè micca solu salvezza spirituale ma salvezza integrale, una salvezza chì include spiritu, anima è corpu.
Per esempiu, in Atti 4:12, leghjimu, È ùn ci hè salvezza in nimu altru, perchè ùn ci hè nisun altru nome sottu u celu datu trà l'omi da u quale duvemu esse salvati. A versione latina usa a salute, è tutte e Reina-Valera l'anu aduprata finu à chì l'anni sessanta cumincianu à cambià a traduzzione.
I Spagnoli facenu capisce, in u cuntestu di l'Atti, chì a parolla curretta seria Salud, perchè l'argumentu hè a salute effettuata in a vita fisica di u paraliticu, chì era u risultatu di crede in Ghjesù Cristu. A guarigione fisica hè a ristaurazione di u tessutu dannatu è malatu per l'intervenzione di a Grazia divina.
U prufeta Isaia parla cusì di malatie: Ogni capu hè malatu, è ogni core soffre. Da a pianta di u pede à a testa ùn ci hè nunda indemne, ma una ferita, un gonfiore è una ferita putrefatta; ùn hè micca guaritu, nè ligatu, nè fattu dolce cù l'oliu (Is. 1: 5-6).
Stu passaghju parla di u peccatu d'Israele, ma a descrizzione hè fisicamente reale, perchè hè cusì chì a ghjente era malata per via di e guerre. Ma u Signore stessu dice à Israele: Venite avà, ragiunemu inseme, dice u Signore, sì i to piccati sò cum'è scarlatta, saranu bianchi cum'è a neve; s'elli sò rossi cum'è cremisi, saranu cum'è lana bianca (Is. 1:18). Diu sustene in a so Parolla chì a vera guarigione si faci quandu Diu rigenera i morti, defunti è malati.
Per Diu, a salute hè intimamente ligata à a so salvezza, è hè pussibile solu in u puntu chì a Sua Grazia sia spressa à nome di l'omu piccatore. A Salute hè Grazia, è ogni scuperta medica hè Grazia per nome di l'umanità peccatrice, è ogni miraculu hè una visione di l'immensu amore di u Cristu gluriosu per u mondu peccatore.
Ciò ùn significa micca chì un credente ùn si ammala, nè significa chì un servitore di Cristu sia liberatu da ogni malattia. U peccatu face parte di u peccatore umanu, è serà eliminatu solu finu à a redenzione finale, ma u peccatore chì more un peccatore anderà in l'infernu peccatore; questu significa chì andarà cù e so malatie per tutta l'eternità.
Eccu u significatu di a frasa chì Ghjesù hà adupratu quand'ellu hà dettu, u so vermu ùn more micca (Mark 9:44), u so male è e so malatie ùn finisceranu mai, è serà letteralmente evidenziata in una pesta di vermi in i so corpi cundannati.
Credu fermamente chì Ghjesù Cristu guarisce è chì u so putere hè grande cum'è sempre. Ma què ùn ubliga micca à guarisce à tutti o à indulge à quelli chì sò alimentati in modu inadeguatu. In i paesi induve pudemu sceglie ciò chì manghjà, i credenti trascuranu a so salute. Eccu induve si pone direttamente una quistione per i cridenti in Cristu: Sì Ghjesù hè u nostru mudellu, perchè ùn l'imitemu micca in a nostra dieta? È cumu hà manghjatu Ghjesù?
A DIETA DI U SIGNORE GESU
Ancu se a Scrittura pare micca parlà assai di a dieta di u Signore, hè assai specifica nantu à cumu hà manghjatu. Per sapè, basta à fighjà e Scritture per risponde à e dumande chì nascenu da u studiu. In fattu, in stu studiu, duie di e dumande chì sò venute per mè eranu: Chì nazionalità era Ghjesù? Quantu era veru? Fighjemu ognunu di elli.
Chì naziunalità era Ghjesù?
Pensu chì sia una domanda evidente da sè. Qualchissia chì cunnosce a storia sà chì Ghjesù era Ghjudeu. Disse à a donna Samaritana, a Salute vene da i Ghjudei (Ghjuvanni 4: 22), riferendusi à ellu stessu cum'è u solu Salvatore; un Ghjudeu di nascita è un Ghjudeu di cultura. Ma Ùn era micca un Ghjudeu urdinariu; Ghjesù era unu di quelli Ghjudei chì ùn seguitavanu micca u fariseisimu, pienu di leggi morte, senza sensu.
Ellu disse ch'ellu era venutu à rializà a lege (Matteu 5: 17), è chì a rializazione era di purtà in sè e lege di a Torah, micca cum'è spiegatu da un rabbinu, ma cum'è Diu li avia lasciati scritti. In fattu, in Matteu 5, ogni volta ch'ellu dicia, avete intesu dì chì era dettu, o avete intesu dì chì era dettu à l'antichi, si riferiva à l'idee di Hillel è altri rabbini di u so tempu.
Si hè oppostu à tuttu ciò chì ghjudicava; perchè ùn hè manifesta a Ghjudeità; mancu a circuncisione hè manifesta in a carne: ma hè a Ghjudeia chì hè interna; è a circuncisione hè quella di u core, in u spiritu, micca in a lettera; chì e lode ùn sò micca di l'omi, ma di Diu (Rum 2: 28-29).
Dunque i Ghjudei ùn anu micca accettatu Cristu è l'accusonu davanti à Pilatu, rendendusi culpevuli cù i pagani di a so morte.
Quantu era verità Ghjesù?
Assai assai. Ghjesù ùn hà solu praticatu a Verità, ma hà dichjaratu esse a Verità (Ghjuvanni 14: 6). In parechji passaghji di u Vangelu di Ghjuvanni, dichjara ch'ellu hè currettu è ch'ellu hè Diu. Dunque, u cumpiimentu di a so propria Legge era naturale per ellu, perchè era ellu chì l'hà datu à Mosè. Questu hè impurtante.
Sì Cristu hà rializatu a Lege, nisun veru Cristianu ùn deve seguità a Lege per esse salvatu. Ghjesù ci hà amparatu chì l'unica Verità era in ellu perchè ùn hà micca dettu di seguità a Verità o di cunduceci à a Verità. Ellu disse chì ellu stessu hè a Verità (Ghjuvanni 14: 6). A Verità Cristiana ùn hè micca un ideale, un principiu o una filusufia; A Verità Cristiana hè una Persona, u Signore Ghjesù. Seguità lu, ubbidì à ellu è crede in e so Parolle basta.
Per seguità a Verità è esse in a Verità hè crede in Ghjesù, fidàrisi in ellu, è ogni parolla ch'ellu dice in e Scritture.
Versetti biblichi nantu à nutrimentu
Versi biblichi nantu à l'alimentu è a salute. Versi di a Bibbia alimentazione sana.
Eccu sei versi cruciali di a Bibbia da cunsiderà l'alimentu.
1) Ghjuvanni 6:51 Sò u pane vivu chì hè falatu da u celu; si qualchissia manghja stu pane, camparà per sempre; è u pane chì daraghju hè a mo carne, chì daraghju per a vita di u mondu.
Ùn ci hè nunda di più impurtante in a vita chè circà u Pane di a Vita, Ghjesù Cristu. Hè u u pane vivu chì hè falatu da u celu, è Continua à suddisfà quelli chì sò stati purtati à u pentimentu è a fede in Diu. U pane soddisfa per un ghjornu, ma Ghjesù Cristu si compie per sempre perchè quellu chì beie stu pane ùn more mai. L'antichi israeliti avianu cibu, ma sò morti in u desertu per via di a so incredulità è di a so disubbidienza. Per quelli chì credenu è si sforzanu di fà una vita di ubbidienza, u pane vivu Ghjesù Cristu dice chì tutti quelli chì credenu in mè, ancu s'ellu more, camperanu (Ghjuvanni 11: 25b).
2) 1 Corinzi 6:13 Alimentazione per u ventre, è u ventre per manghjà, ma l'unu è l'altru distrughjeranu Diu. Ma u corpu ùn hè micca per a fornicazione, ma per u Signore, è u Signore per u corpu.
Ci sò alcune chjese chì rispettanu sempre e leggi dietetiche di l'Anticu Testamentu è alcune chì feghjanu d'altri à quelli chì manghjanu cose ch'elli consideranu impure. Tuttavia, a mo dumanda per elli hè sempre; Site ghjudeu? Sapete chì queste leggi dietetiche sò state scritte solu per Israele? Sapete chì Ghjesù hà dichjaratu tutti l'alimenti puliti? Ghjesù ci ramenta, cum'è aghju ricurdatu à un fratellu in a chjesa: Li disse: Sì ancu voi senza capisce? Ùn capite micca chì tuttu ciò chì fora entra in l'omu ùn pò micca cuntaminallu, perchè ùn entre micca in u so core, ma in u so ventre, è esce in a latrina? Hà dettu questu, pulendu tuttu u manghjà. (Mark 7: 18b-19).
3) Matteu 25:35, Perchè aghju avutu fame, è mi hai datu da manghjà; Aviu sete, è mi hai datu da beie; Eiu era un furesteru, è mi ai pigliatu.
Una parte di l'importanza di a Bibbia nantu à l'alimentu hè chì duvemu aiutà spartendu cù quelli chì anu pocu o nunda. Inoltre, simu solu amministratori di ciò chì avemu è micca i pruprietari (Luke 16: 1-13), è sì ùn site micca statu fidu in e ricchezze inghjuste, chì vi affiderà e vere ricchezze (Luke 16:11). ) , È sì ùn site micca statu fidu in l'altri, quale vi darà ciò chì hè vostru? (Luke 16:12)
Anni fà, un omu era ingagiatu per un travagliu esecutivu; andò in una cafeteria cù l'altri membri di u cunsigliu per celebrà u so novu travagliu. Lascianu u novu omu andà prima daretu à u CEO di a cumpagnia. Quandu u direttore (CEO) hà vistu l'esecutivu appena assuciatu pulisce u vostru cultellu di burru cù u tovagliolu, u CEO hà dettu dopu à u cunsigliu: Pensu chì avemu assuntu l'omu sbagliatu. St'omu hà persu i so 87.000 $ à l'annu per perde u butiru . Ùn era micca fidu in tantu pocu, allora u CEO ùn vulia micca mette questu omu in tantu.
Versetti biblichi nantu à l'alimentu
4) Atti 14:17 17. ancu s'ellu ùn si hè lasciatu sè stessu senza testimunianza, fendu bè, dendu ci piove da u celu è tempi fruttiferi, empiendu u nostru core di sustenimentu (cibu) è di gioia.
Diu hè un Diu cusì bonu chì nutrisce ancu quelli chì ùn sò micca i soi face nasce u so sole annantu à u male è u bonu è manda a so pioggia nantu à i ghjusti è ingiusti (Matteu 5:45). In altre parolle, Diu ùn hà micca lasciatu u mondu senza testimone di a so buntà, dendu à i ghjusti è à l'inghjusti e so piove in listessa manera, ciò chì significa chì furnisce a capacità per i culturi di cultivà è nutrisce ancu quelli chì sò fora di a famiglia. di Diu. Hè per quessa chì quelli chì ricusanu u Cristu mancanu una scusa (Rumani 1:20) perchè rifiutanu l'unica Verità evidente circa l'esistenza di Diu (Rumani 1:18).
5) Pruverbii 22: 9 L'ochju misericurdiosu serà benedettu, perchè hà datu u so pane à i poveri.
Ci hè parechje scritture chì ammoniscenu i cristiani per aiutà è nutrisce i poveri. A chjesa primitiva di u primu seculu hà spartutu ciò ch'elli avianu cun quelli chì avianu pocu o nunda, è questu era d'interessu perchè Diu benedica ochju misericurdiosu chì cerca quelli chì anu bisognu. U ochju misericurdiosu pare cusì chì l'altri ùn passanu fame. Ghjesù ci ramenta Aviu a fame è mi avete manghjatu, avia a sete è m'avete datu da beie (Matteu 25:35), ma quandu i santi anu dumandatu, Quandu vi avemu vistu fame è manghjatu, o sete è ti duvimu à beie (Matteu 25:37), à chì Ghjesù disse: Appena avete fattu unu di questi i mo fratelli minori, l'avete fattu per mè (Matteu 25:40). Dunque alimentà i poveri hè, in effetti, alimentà à Ghjesù, perchè sò più chjucu fratelli è surelle.
6) 1 Corinzi 8: 8 Mentre chì l'alimentu ùn ci face micca più accettabili per Diu; perchè nè perchè manghjemu, seremu di più, nè perchè ùn manghjemu, seremu menu.
Anni fà, invitamu un Ghjudeu Ortudossu à cena, è sapiamu chì mette nantu à u tavulinu è ciò chì ùn mette micca nantu à u tavulinu. Ùn vuliamu micca fà scandalu à st'omu.
Avemu fattu questu per via di u cumandamentu biblicu chì dice di ùn offende o di fà inciampà un fratellu o una surella, è ancu se questu omu ùn era tecnicamente u nostru Fratellu, ùn vuliamu ancu offendelu o fà li sentu scomudu, perchè l'Apostolu Paulu hà dettu : Per quale, se l'alimentu hè a chance di u mo fratellu di cascà, ùn manghjaraghju mai carne, per ùn inciampà u mo fratellu. 1 Culore 8, 13).
Avemu avutu assai da manghjà perchè Diu ci avia benedettu, allora duvemu sparte cù quelli chì ne anu pocu perchè se qualchissia hà beni di u mondu è vede u so Fratellu in bisognu, ma chjude u so core contru ad ellu, cumu si pò stà l'amore di Diu in u? Figlioli, ùn amemu micca in parolle, ma in fatti è in verità (1 Ghjuvanni 3: 17-18).
cunclusione
Se ùn simu ancu stati cundutti à u pentimentu cun Diu è ùn avemu micca piazzatu a nostra fiducia in Cristu, ùn averemu micca fame o sete di ghjustizia, nè mancu averemu cura di i poveri è di a fame cum'è quelli chì anu u Spiritu di Diu, cusì Ghjesù dice à tutti, Sò u pane di a vita; Quellu chì vene à mè ùn averà mai fame, è quellu chì crede in mè ùn hà più sete (Ghjuvanni 6:35).
Pane o beie ponu suddisfà. ma solu per un cortu tempu, ma Ghjesù si sà per sempre, è quelli chì piglianu u Pane di a Vita ùn averanu mai più fame, è ancu di più, aspettanu u più grande banquet è a più grande festa di tutta a storia. Umanu, vogliu dì a festa di nozze di l'Agnellu di Diu cù a so moglia, a chjesa (Matteu 22: 1-14). Intantu, ùn ne scurdate micca sì dà u to pane à i famiti, è suddisfate l'anima afflitta, a vostra luce nascerà in a bughjura, è a vostra bughjura serà cum'è meziornu (Isaia 58:10) .
Cuntenutu